Traseul 14 BR face legătura între creasta Munților Cernei și Retezatul Mic, trecând peste culmea Munților Godeanu. Un traseu lung și solicitant, cu peste. 1500 m diferențe de nivel, în cca. 12-13 h de drumeție, recomandat pt 2 zile. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.
Grupa Retezat-Godeanu se constituie ca nod orografic și hidrografic al Carpaților Meridionali, iar particularitatea cea mai importantă a lor o reprezintă marea extensie a suprafețelor de nivelare, cu forme glaciare ample şi bine reprezentate. caracterul alpin pronunțat este “îndulcit” de platformele de eroziune glaciară la mare altitudine, numite platforme de nivelare Borăscu (2.000 - 2.200 m).
Munții Godeanu constituie cumpăna de ape dintre Bazinele Cernei și Râului Mare, iar versanții dinspre văile Lăpușnicul Mare și Râul Șes sunt abrupți și stâncoși, dificil de urcat. Din această cauză majoritatea traseelor se desfășoară dinspre Valea Cernei.
Traseul de creastă BR pornește din Curmătura Olanelor (legătură cu Munţii Cernei), după ce am coborât de pe Varful Dobrii (vezi descriere traseul 37). Pornim spre Vf. Olanelor, lăsând de-o parte și de alta, Cracul Matichii, apoi Cracul Olanulul. Trecem pe sub vârf, unde urcă diferite poteci ciobănești dinspre Munții Țarcu, fie peste vârfurile Ciocănașu - Șincu, fie de la izvoarele Râului Șes, cu Lacul Iezer și „platforma Râului Şes”, unde ciobanii îşi plimbă turmele pe imensa pajişte alpină
Continuăm spre şaua de sub Vf. Balmoş, unde întâlnim poteca TR (traseul 15) - peste Oslea Românească, dinspre Cerna Sat. Ținem culmea spre NE, ghidați de momâi, lăsând la stânga valea adâncă a Râului Șes și Muntele Tucila, legătura cu Munții Țarcu. Poposim pe Vârful Godeanu (2229 m) și ne bucurăm de priveliștile largi, care în zilele senine se deschid până spre Munţii Semenicului, Poiana Ruscă, Oslea, Piatra Cloşanilor. La N deslușim Masivul Ţarcu cu Muntele Baicu și Vf. Pietrii, căldarea Gropiţa, cu lacul Gropiţa, mărginită de Cracul Zânei, iar la S, P. Izv Godeanu cu oglinda Iezerului Godeanu.
Poteca continuă pe versantul nordic al Vf. Godeanu, unde întâlnim varianta PR (traseul 9) - legătura cu Munții Țarcu peste Culmea Prislopului. Urmăm momâile de pe Culmea Mocirliu sub care zărim căldările glaciare Bonţica şi Cârnea. Ajungem la Cracul Mocirliu, peste care coboară o potecă ciobănească spre Lacul Iovan, apoi continuăm domol pe Muntele Moraru. Din punctul cel mai înalt al potecii putem apuca spre N varianta CR, care străbate Culmea Moraru-Gugu, pentru a coborî la cabana Gura Apei (vezi traseul 21).
Coborâm lin la obârșia P. Mâțului, unde găsim un izvor, apoi urcăm pe sub Vf. Bulzului, pe platoul bombat al Vf. Piatra Scărişoarei, unde întâlnim poteca CR (traseul 16) - dinspre (Lacul Iovanul), ca parte a magistralei care lega odinioară Valea Cernei de Gura Apei peste Muntele moraru și Vf. Gugu. Platoul e mărginit din toate părţile de căldări și trebuie să fim atenți la momâi. Luăm ca reper profilul rotunjit al Muntelui Micuşa, pe cumpăna de ape dintre căldările Vlăsia Mică și Scărișoara - cu Lacul Scărişoara (1896 m), cel mai mare şi cel mai frumos lac din Munţii Godeanu. Vara putem campa. întrucât avem câteva izvoare.
Ținem poteca dintre vârfurile Micuşa şi Stâna Mare, care adună picioarele sudice Micușa și Cărbunele Această porţiune necesită atenţie pe ceaţă - poteca nu e bine definită. Direcția se schimbă spre NE, spre culme, unde întâlnim o zonă cu grohotișuri, trecem de șaua Vârfului Galbena și poposim pe proeminența acestuia (2194 m), locul de unde pornește o potecă ciobănească spre N, spre Platforma Borăscu, care încadrează Lacul Borăscu.
De lângă borna de pe Muntele Galbena putem observa platforma de nivelare Borăscu, reprezentativă pentru suprafețele de nivelare, care alături de Scărişoara, apar ca niște podişuri suspendate deasupra căldărilor adânci. La E distingem silueta Muntelui Paltina, care precedă creasta spre Piatra Iorgovanului, iar la S, reapar Oslea și Piatra Cloșani.
Din vârf coborâm aprig spre Șaua Gârdomanu, unde urcă poteca TG (traseul 18) peste Cracul Gârdomanului, de la Izbucul Cernei. Continuăm în urcare spre Vârful Paltinei, cu vederi tot mai largi spre Valea Lăpuşnicului Mare şi Cracu Slăveiului (Retezat).
Traseul de creastă Godeanu ia sfârșit în Şaua Paltina (Soarbele) - legătură cu Retezatul Mic, de unde putem coborî fie pe varianta PR (traseul 32), pe la Tăul Fără Fund, către Valea Jiului de Vest, fie în Lunca Berhina sau Câmpușel (peste Piatra Iorgovanului), pe marcaj TR (traseul 29). Sectorul de creastă BR continuă peste Retezat (Culmea Custura-Gruniu, Văcarea) și Munții Tulișa, tocmai până în orașul Vulcan (traseul 3), de la poalele Munților Vulcan și creasta Parângului (traseul 1).
Comentarii