Traseul 17 TA face legătura între localitatea Suseni și ieşirea din Nucşoara spre Cârnic, cu o derivație scurtă spre Cetatea Colţ, punct de belvedere spre împrejurimi. Este un traseu relativ ușor, accesibil tot timpul anului. Traseul complet însumează aprox. 500 de metri diferențe de nivel, în cca. 2 - 3 h de drumeție
Așadar, pornim fie din localitatea Suseni, fie de la ieşirea din Nucşoara spre Cârnic. Pentru varianta din Nucșoara, în locul numit La Viaduct, vom trece peste un pod aflat la mare înălţime de Valea Nucşorii, până găsim indicatorul care arată punctul de plecare în traseul spre Cetatea Colţ. Acesta merge inițial pe un drumeag paralel cu valea, apoi cotește la stânga 90 de grade (aici se află un izvor), urcă printr-o zonă cu copaci mici până în culme, apoi iese într-o poiană. În această poiană trebuie păstrată direcția înainte, se reintră în pădure, se trece pe lângă mai multe pârâiaşe (izvoare) şi panouri explicative, apoi se ajunge la un indicator de lemn, loc în care ne întâlnim cu poteca ce vine din dreapta, din Suseni, marcată tot cu TA, dar foarte rar. Până la cetate se mai fac aprox. 350 m.
Cetatea Colț, ctitorie a familiei cnezială Cândea din Râu de Mori, ulterior devenită Kendefi, datează de la începutul secolului al XIV-lea, a fost ridicată pe un colț de stâncă, la intrarea în defileul Râușorului, însă nu a îndeplinit niciodată rolul de apărare, cele trei fortificații fiind prea mici pentru a face față unor armate de mari dimensiuni. Se crede că cel mai probabil, cetatea servea ca loc de refugiu în cazul unor conflicte între cnezi. Prin poziţia ei, cetatea Colț oferă o frumoasă privelişte atât spre Valea Râuşor, spre Retezat, cât şi spre satele din vale.
De la cetate ne întoarcem la indicatorul de lemn, coborâm înspre Suseni şi Râu de Mori pe o potecă deseori noroioasă, apoi pe un drum de tractor la stânga (în jos), paralel cu un pârâu, până ce ajungem la asfaltul drumului DJ686, în satul Suseni, la doar 200 m mai jos de Mănăstirea Colț. Mănăstirea Colț este una dintre primele mănăstiri atestate pe teritoriul României, din piatră, fără temelie, de un pitoresc aparte, locuită de călugări în prezent.
Comentarii