Peisaje de vis și flori de munte în abruptul vestic al Bucegilor

Explorând abruptul vestic al Bucegilor în căutarea peisajelor de vis și a florilor de munte.
 Munții Bucegi

Munții Bucegi

Munții Bucegi au forma generală a unei potcoave deschisă spre sud. Limitele generale ale acestora sunt reprezentate de Valea Prahovei la est și Culoarul Bran-Rucăr la vest. Structural reprezintă un sinclinal suspendat cu axa nord-sud, direcție în care acesta prezintă o ușoară basculare.

Munții Bucegi văzuți de la Cetatea Râșnov

Citește și  Munții Bucegi – incursiune la originile drumeției

Sub aspect morfologic are aspectul unui platou înalt cu suprafața generală înclinată spre sud și în același timp spre axul sinclinalului reprezentat de Valea Ialomiței. Flancurile sinclinalului au forma unor culmi, de est și de vest, sub forma a două culmi cu aspectul de cuestă:

  • Culmea estică domină Valea Prahovei cu o diferență de altitudine de 1000 - 1400 m, având pereți reprezentați fronturi de cuestă de sute de metri înălțime (Peretele Văii Albe are o verticală de peste 400 m).

Abruptul estic văzut de pe Valea Prahovei.

Abruptul estic văzut de pe Brâna Mare a Coștilei.

Peretele Văii Albe.

  • Culmea vestică este reprezentată de muchia unei cueste care domină culmile secundare, mai joase, dinspre Culoarul Bran-Rucăr. Aici pereții calcaroși au înălțimi mai mici, 150-200 m. Cele două culmi principale se unesc în Vârful Omu, punctul cel mai înalt al Munților Bucegi.

Abruptul vestic văzut din Poiana Guțanu.

Abruptul vestic văzut de sus.

  • Abruptul nordic – are de asemenea aspect cuestic, provenind din bascularea axului sinclinalului spre sud.

Abruptul nordic văzut din Depresiunea Bârsei.

Citește și  Bucegii nordici: Țigănești - Bătrâna - Omu - Bucșoiu

Detaliu cu abruptul nordic (Mălăiești, Țigănești).

Citește și  Mălăiești ca-n povești - Trasee spre și dinspre Cabana Mălăiești

Abruptul vestic

Abruptul de vest al Munților Bucegi se deosebește de cel estic sau de cel nordic în primul rând prin predominanța rocilor calcaroase, față de predominanța conglomeratelor în celelalte. Astfel, zona de vest a Muntelui Ciubotea și a Muntelui Gaura sunt dezvoltate pe calcare. Urmează spre sud: Vârful Guțanu, Vârful Bătrâna, Vârful Colții Țapului, Strungile Mari, Colții Strungii, toate aflate pe flancul vestic al sinclinalului suspendat al Bucegilor. Frontul de cuestă se desfășoară sub forma unui perete abrupt cu înălțimi de zeci sau sute de metri, iar spinarea cuestei îndreptată spre est, spre axul sinclinalului. Practic versantul vestic al Bucegilor este o lungă cuestă orientată spre Culoarul Bran-Rucăr, brodată la bază de grohotișuri și bolovănișuri mobile sau fixate prin vegetație.

 

Vârfuri importante ale abruptului vestic.

Abruptul vestic văzut de la baza lui.

Accesul în abruptul vestic

Accesul se poate face la modul general din Culoarul Rucăr-Bran, în particular din localitățile din acesta: Bran, Șimon, Moieciu de Sus, Fundata.

Cheile Grădiștei 

Moieciu de Sus.

Traseul în circuit (parțial): Moieciu de Sus – Vf. Bătrâna – Șaua Strunga – Poiana Guțanu – Moieciu de Sus

Aspect de pe traseu.

Avantajele parcurgerii acestui traseu sunt:

  • Parcurgerea unui traseu mai puțin aglomerat din Bucegi;
  • Parcurgerea abruptului vestic al Bucegilor atât pe creasta lui superioară cât și pe la baza sa;
  • Vederile spectaculoase spre Culoarul Bran-Rucăr și Piatra Craiului.

Vederi superbe spre Culoarul Bran-Rucăr și Piatra Craiului.

Citește și  Piatra Craiului - La pas pe potecile Crăiesei Carpaților

Caseta tehnică

Marcaje: Triunghi Roșu, Bandă Roșie, Bandă Roșie; distanța: 20 km; diferența pozitivă de altitudine: 1300 m; Timp: 8:00 – 9:00 h.

Marcaje întâlnite pe circuitul propus.

Descriere traseului

Moieciu de Sus – Poiana Guțanu: 1:30h

Traseul Triunghi Roșu pornește din centrul satului Moieciu de Sus. Putem să pornim însă de la punctul de intrare în Parcul Natural Bucegi, situat la cca 4 km mai sus, pe Valea Bângăleasa, loc unde găsim loc de parcare. Plătim taxa de intrare în Parcul Natural Bucegi la punctul de taxare. Acesta se găsește la bariera care restricționează accesul pe teritoriul rezervației. De la barieră urmăm drumul forestier de pe Valea Bângăleasa în amonte, aproximativ 700 m, până într-o poiană cu loc de popas amenajat. Aici putem citi pe un indicator turistic: „Spre Poiana Guțanu – 1 oră; spre Ref. Bătrâna – 3:40 – 4:00 ore”. În continuare poteca traversează pe un podeț râul Bângăleasa și urcă pe Culmea Pleșei. Urcușul se face susținut, în serpentine scurte, pe o potecă afectată de eroziune.

Capătul drumului asfaltat, la intrarea pe traseu.

Bariera și punctul de taxare de la intrarea pe traseu.

Drumul forestier de după barieră.

Locul în care părăsim DF și intrăm pe poteca de pe Culmea Pleşei.

Locul de popas de la podețul peste Pârâul Bângălesei.

Podețul peste Pârâul Bângălesei.

Poteca afectată de eroziunea torențială.

După mai bine de o jumătate de oră de urcare prin pădurea deasă de molid, poteca iese în capătul jos al Poienii Guțanu. În acest loc marcajul Triunghi Roșu, pe care am venit noi, întâlnește Bandă Roșie care vine dinspre satul Șimon. După încă cinci minute ajungem la un loc amenajat cu masă și băncuțe din apropierea fostei case de vânătoare Bângăleasa, acum aflată în ruină. Locul ne îndeamnă la popas și reverie. De aici putem vedea aproape tot abruptul vestic al Bucegilor de la Muntele Gaura aflat spre nord și până spre Colții Strungii aflați la sud. Putem vedea Vârful Bătrâna, Vf. Colții Țapului și mare parte din traseul potecii noastre până în Șaua Bătrâna.

Partea inferioară din Poiana Guțanu.

Locul de popas de lângă Casa de vânătoare Bângăleasa.

Casa de vânătoare Bângăleasa.

Panouri ale traseului tematic.

Poiana Guțanu – Refugiul Bătrâna: 2:00-2:30h

Continuăm pe lângă casa de vânătoare și panourile potecii tematice și, în scurt timp, intrăm din nou în pădurea de molid. În dreptul unui stâlp turistic care ne indică 2½ până la Refugiul Bătrâna ieșim în partea de mijloc a Poienii Guțanu. Aici Triunghi Roșu se desparte din nou de Bandă Roșie, care continuă spre Șaua Strunga. Poteca noastră ține stânga și iese în partea superioară a Poienii Guțanu în dreptul unui bloc uriaș de stâncă (un fel de „Bordu Tomii” de Bucegi).  Lângă el un stâlp turistic marchează locul unde se separă poteca Triunghi Roșu de poteca Triunghi Albastru (Poiana Guțanu – Poiana Gaura). Continuăm pe Triunghi Roșu, iar după 5 minute ajungem la un izvoraș de lângă potecă. După încă 10 minute de mers poteca iese prin partea superioară a Poianii Guțanu și intrăm în ultimul sector de pădure.

Poteca în amonte de Casa de vânătoare Bângăleasa.

Locul în care se despart marcajele Triunghi Roșu și Bandă Roșie.

Locul unde se separă poteca Triunghi Roșu de poteca Triunghi Albastru.

Urcarea prin partea superioară din Poiana Guțanu.

După 15 minute de mers prin pădure și jneapăn ajungem într-o poiană de la baza peretelui Vârfului Bătrâna. Poteca urcă spre stânga în direcția unui turn de piatră, iese deasupra acestuia și continuă printre jnepeni până la golul alpin. În locul unde putem vedea Vf. Lancia (Muntele Gaura), poteca face o întoarcere de aproape 180 de grade și urcă pieziș spre Refugiul Bătrâna din șaua cu același nume. Aici întâlnim marcajul Bandă Roșie (Cabana Omu - Muntele Strungile - Cabana Padina), pe care îl vom urma în continuare peste Vârful Bătrâna spre Șaua Strunga (1:30h). Vârful Bătrâna (2181 m) este un excelent punct de belvedere spre: Piatra Craiului, Munții Iezer-Păpușa, Munții Leaota, Culoarul Bran-Rucăr, Măgura Codlei, Vf. Scara, Vf. Omu, Vf. Obârșiei, Vf. Furnica, Vf. cu Dor, Cheile Horoabei etc.

Ieșirea din zona forestieră de la baza peretelui Vf. Bătrâna.

Peretele de sub  Vf. Bătrâna.

Citește și  Incursiune în Bucegii nord-vestici

Turnurile din partea stângă a traseului.

Turnul pe lângă care trece poteca.

Poteca ajunge deasupra turnului din foto anterioară.

Zona subalpină cu jneapăn, cu vedere spre Munții Leaota.

Vedere spre Poiana Guțanu.

Locul în care poteca cotește strâns la dreapta.

Urcarea piezișă spre Șaua Bătrâna.

Urcarea finală spre Șaua Bătrâna și Vf. Bătrâna.

Refugiul Șaua Bătrâna și vârful eponim.

Vedere spre Platoul Bucegi din Șaua Bătrâna.

Poteca Bandă Roșie spre Vf. Omu.

Refugiul Bătrâna – Refugiul Șaua Strunga: 1:30h

Între Vf. Bătrâna și Șaua Strunga poteca turistică urmează un traseu din interiorul platoului, la est de muchia matematică a culmii. Pentru a-i spori farmecul și a avea acces la câteva puncte de belvedere asupra abruptului, începând cu Vf. Colții Țapului, putem urma această muchie matematic până în apropiere de Șaua Strunga. Nu recomandăm părăsirea potecii marcate decât turiștilor cu experiență în drumeții montane!

Refugiul Bătrâna.

Vedere de pe Vf. Bătrâna.

Vf. Bătrâna, vedere spre nord.

Vf. Omu văzut de pe Vf. Bătrâna.

Citește și  Vârfurile de 2500+ m ale Carpaților Românești 

Vf. Colții Țapului văzut de pe Vf. Bătrâna.

Șaua Țapului.

Vf. Colții Țapului.

Crucea de pe Vf. Colții Țapului.

Vedere panoramică de lângă Vf. Colții Țapului.

Flori de pe traseu: gențiană, garofiță de munte, cornuț, garofiță albă de stâncă.

Citește și  Cele mai întâlnite flori din munții noștri

Clopoței de munte, omag și sparceta de munte.

Abruptul vestic de la sud de Vf. Colții Țapului.

Spre Vf. Strungile Mari.

Vedere spre Vf. Colții Țapului.

Baza pereâilor, cu acumulările de grohotișuri.

O strungă din linia crestei.

Vf. Strungile Mari.

O altă strungă în linia crestei.

Vedere spre nord.

Șaua Strunga.

Refugiul Șaua Strunga.

Șaua Strunga – Poiana Guțanu: 1:30h

Din Șaua Strunga părăsim marcajul Bandă Roșie (Cabana Omu - Muntele Strungile - Cabana Padina) și intrăm pe marcajul Bandă Roșie (Cabana Padina - Poiana Guţanu – Şimon). Vom parcurge astfel o potecă în coborâre ușoară pe la baza abruptului vestic al Bucegilor până în Poiana Guțanu. În Poiana Guțanu închidem circuitul început tot în ea.

Șaua Strunga.

Colții Strungii.

Poteca Bandă Roșie pe sub pereții vestici.

Detalii din abruptul vestic al Munților Bucegi.

Șaua Strunga și Colții Strungii.

Peretele de sub Vf. Colții Țapului.

Vedere generală spre abruptul vestic.

Locul unde închidem circuitul.

 Casa de vânătoare Bângăleasa din Poiana Guțanu.

Vedere spre abrupturi, din Poiana Guțanu.

Poiana Guțanu – Moieciu de Sus: 1:15-1:30

Din Poiana Guțanu vom urma traseul de coborâre Triunghi Roșu, pe care l-am făcut în sens invers la urcare, până în satul Moieciu de Sus.

Locul în care poteca spre Moieciu de Sus intră în pădure.

Poteca prin pădurea de pe Culmea Pleșei.

Moieciu de Sus, locul unde încheiem drumeția.

Pensiune din Moieciu de Sus.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind potecile din Munții Bucegi cu MN01 - Harta de drumeţie a Munţilor BUCEGI-LEAOTA

 

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.