Circuit de drumeție în Retezat: În căutarea Porților Închise

Munții Retezat

Peisaje spectaculoase în Munții Retezat.

Citește și Incursiune prin anotimpurile Retezatului nordic

Munții Retezat oferă o varietate impresionantă de trasee marcate, care deschid posibilități nesfârșite de ture de drumeție în circuit. Acestea pot fi adaptate cu ușurință în funcție de nivelul de experiență și de condiția fizică a fiecărui drumeț, permițându-ne să alegem itinerariul perfect pentru o aventură montană memorabilă. Pentru un pasionat de munte, nimic nu se compară cu bucuria de a explora locuri noi, unde frumusețea naturii se dezvăluie în toată splendoarea sa.

Lacuri glaciare unice.

De la lacuri cristaline și vârfuri impunătoare, până la creste abrupte, văi adânci și cascade spectaculoase, fiecare colț de natură pură devine o adevărată comoară de descoperit și admirat. Retezatul le oferă pe toate la un loc. În Retezat, toate aceste minunății se reunesc într-un peisaj de o frumusețe rară, oferind pasionaților de drumeții o experiență de neuitat. Să pornim la drum!

Flori ale Retezatului.

Citește și Retezatul - paradisul lacurilor și al florilor

Pe parcursul traseului, vom avea ocazia să admirăm o serie de minunății naturale remarcabile:

• Lacul Galeș, al treilea cel mai adânc lac glaciar din România, cu apele sale de un albastru intens și o liniște desăvârșită.
• Tăul Țapului, unic prin faptul că este singurul lac glaciar din țară care adăpostește o insulă, un colț de natură cu adevărat special.
• Porțile Închise, cea mai sălbatică și spectaculoasă custură glaciară marcată turistic din Retezat, un loc unde muntele își arată cu adevărat forța și frumusețea brută.
• Vârfurile Retezatului, printre care se numără primul, al doilea și al patrulea ca altitudine, fiecare dominând peisajul cu măreția sa impunătoare.

Lacul Galeș.

Citește și Drumeție de vară spre Lacul Zănoaga

Tăul Țapului - lacul cu insulă.

Custura glaciară Porțile Închise.

Citește și Drumeție de toamnă în inima Retezatului

Vârful Peleaga, cel mai înalt din Munții Retezat.

Cârnic – Lacul Galeșu – Vf. Mare – Vf. Păpușa – Vf. Peleaga – Curmătura Bucurei – Cârnic

Caseta tehnică: distanță: 26,4 km; diferență de altitudine: 1939 m; durată: 12 ore; marcaje: Bandă Albastră, Triunghi Albastru, Triunghi Roșu, Punct Roșu, Bandă Roșie.

Marcajul turistic Triunghi Roșu.

 

Descrierea traseului

Poiana Cârnic – intersecție Triunghi Roșu (cca -1 oră)

De la complexul de cabane Cârnic (1150 m), urmând drumul pietruit, vom întâlni un indicator spre stânga - abatere spre frumoasa cascadă Lolaia (10 min). De-aici, traseul urcă o pantă pietroasă prin pădure și după aproximativ 0:45-1:00 h ajungem la „Curba Soacrei” (3,3 km; 1380 m), locul unde părăsim drumul pietros marcat cu Bandă Albastră și traversăm cele două punți de peste apa Stânișoarei. De aici ne încadrăm pe marcajul Triunghi Albastru, scurtătura spre Cabana Gențiana. După doar  cinci minute întâlnim un stâlp turistic, la intersecția cu marcajul Triunghi Roșu, cel care însoțește poteca care vine dinspre Cabana Pietrele și merge spre Lacul Galeș.

Poiana Cârnic.

Traversarea Pârâului Stânișoara.

Intersecție Triunghi Roșu - Tăul dintre Brazi  (cca 1 oră)

Părăsim poteca spre Gențiana și coborâm spre stânga, traversând Râul Pietrele pe o punte de lemn. Poteca face apoi o buclă îndreptată spre nord pentru a ocoli pe curbă de nivel capătul nordic al Culmii Pietrele și urcă în continuare paralel cu Valea Rea. După cca 20 de minute de la traversarea Văii Pietrele ajungem la o altă punte, de data asta peste Valea Rea, pe care o traversăm pe malul estic.

Intersecție Triunghi Albastru, Triunghi Roșu.

Traversarea Pârâului Valea Pietrele.

Peisaj forestier din Retezat.

Traversarea Pârâului Valea Rea.

După 5 minute ajungem la o bifurcație de trasee. Spre stânga marcajul Triunghi Roșu continuă spre Lacul Galeș (2h), iar spre dreapta, pe Punct Roșu, se poate trece pe la Tăul dintre Brazi (45 min.). Imediat după bifurcație poteca traversează pârâul Galeș pe malul stâng geografic și începe o urcare foarte abruptă prin pădurea de molid. După ce panta se mai domolește ieșim pe mica treaptă glaciară unde, într-o depresiune de subsăpare glaciară s-a format cuveta Tăului dintre Brazi (6,2 km). Locul este o oază de liniște și frumos în mijlocul pădurii de conifere, la altitudinea de 1740 m.

Bifurcație Triunghi Roșu, Punct Roșu.

Traversarea Pârâului Galeșul.

Urcarea abruptă spre Tăul dintre Brazi.

Tăul dintre Brazi.

Citește și Retezatul Magic - în căutarea bujorilor de Munte

Tăul dintre Brazi  - Lacul Galeș (cca 1¼ h)

De la Tăul dintre Brazi până la lacul Galeș vom avea de urcat cca 250 m. Poteca traversează din nou apa pârâului Galeș și în scurt timp revine la marcajul Triunghi Roșu pe care îl vom urma până la Lacul Galeș. În scurt timp la revenirea pe acest marcaj poteca iese din etajul coniferelor spre etajul subalpin, cu jneapăn. Aici întâlnim o frumoasă poiană înierbată de unde putem vedea pentru prima dată crestele înalte dinspre Vf. Valea Rea, Vf. Păpușa și Vf. Capul Văii Rele.  Parcurgem pajiștea cu flori și, printre jnepeni și pe lângă cursul înspumat al pârâului Galeș, urcăm treapta glaciară care ne scoate pe malul Lacului Galeș, la altitudinea de 1990 m (8,5 km de la Cârnic).

Traversarea Pârâului Galeșul.

Intrarea în zona subalpină cu jneapăn.

Traversarea ultimei trepte galciare înainte de Lacul Galeș.

Lacul Galeș.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Lacul Galeș – Vf. Mare (cca 1 ½ - 2h)

Admirăm și fotografiem al treilea cel mai adânc lac glaciar din Carpații românești, iar apoi urmăm poteca de pe malul estic al acestuia până în dreptul unui stâlp turistic. Marcajul Triunghi Roșu continuă spre Șaua Vf. Mare 1:30 h. Îl urmăm urcând pieptiș spre șa, cu popasuri pentru a ne regla respirația. Trecem pe deasupra unui ghețar de pietre care coboară dinspre Custura Porțile Închise spre Lacul Galeș. Ajunși în șa ne orientăm spre nord (stânga) până pe Vf. Mare (20-30 de minute) pe o creastă puternic accidentată. Vf. Mare este un excelent punct de belvedere din NE Munților Retezat. Ne întoarcem în Șaua Vârfului Mare.

Bifurcația Cruce Roșie Triunghi Roșu.

Urcarea prin Căldarea Galeș.

Lacul Galeș văzut de pe urcarea spre Șaua Vârful Mare.

Porțile închise văzute de pe urcarea spre Șaua Vârful Mare.

Șaua Vârful Mare.

Urcarea din Șaua Vârful Mare spre vârful omonim.

Vedere de pe  Vârful Mare.

Vârful Mare.

Valea Văsielu cu frumoasa ei morenă laterală.

Citește și Drumeție pe urmele ghețarilor, în Retezatul Mic

Căldarea Obârșia Nucșorii.

Șaua Vf. Mare – Vf. Peleaga (cca 3½-4 ore)

Din Șaua Vf. Mare urmăm poteca spre sud și după câțiva zeci de metri găsim marcajul Bandă Roșie al crestei principale al Munților Retezat. Mergem pe el în coborâre spre SV, ajungând în zona cea mai accidentată a crestei, numită Porțile Închise. Parcurgem cu atenție acest sector, având tot timpul o spectaculoasă priveliște asupra lacului Tăul Țapului, dar și asupra culmii Custura – Văcarea. În aproximativ o oră parcurgem acest sector de creastă, lăsând spre stânga poteca Punct Roșu care coboară spre Stâna de Râu pe la Tăul Țapului.

Continuarea spre Porțile Închise.

Tăul Țapului văzut de la Porțile Închise.

Poteca turistică în zona Porțile Închise.

Tăul Țapului.

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Porțile Închise.

Ocolim pe fața sudică Vf. Capul Văii Rele, în urcare moderată, și traversăm Spintecătura Vârfului Păpușa. De aici urcarea devine din ce în ce mai abruptă până pe Vf. Păpușa, unde ajungem după cca două ore și jumătate de la plecare din Șaua Vârful Mare. Facem un tur de orizont al peisajului, ca și pe Vf. Mare. De pe Vf. Păpușa coborâm în cca 30 de minute până în Șaua Pelegii, o importantă intersecție de trasee. Urmează un urcuș abrupt, de peste 200 m diferență de altitudine, până pe cel mai înalt vârf al Munților Retezat, Vf. Peleaga. Avem aici un al treilea și excelent punct de belvedere asupra întregului masiv.

Lacul Păpușa sau Tăul Adânc.

Traversarea pe sub Vf. Capul Văii Rele.

Spre creasta Custura-Văcarea.

Tăurile Văii Rele.

Strunga dintre Capul Văii Rele și Păpușa.

Vedere prin strungă spre Valea Rea.

Vârful Păpușa.

Citește și Iarna pe Vârful Păpușa prin Valea Rea

Tăul Ghimpele sau Peleaga.

Lacul Peleguța.

Lacul Ghimpele văzut din Șaua Pelegii.

Urcarea spre Vf. Peleaga.

Vârful Peleaga.

Complexul glaciar Bucura.

Vf. Peleaga - Curmătura Bucurei (cca 1 oră)

Începem coborârea spre Șaua Colților Pelegii, traversăm cu atenție acumulările de zăpadă și ajungem, în mai puțin de 30 de minute, în Șaua Custura Bucurei (cunoscută și sub numele de Șaua de Iarnă – 2307 m). De aici poteca  urcă pe Vf. Custura Bucurei (2370 m), iar apoi coboară în Curmătura Bucurei (2206 m).

De la Colții Pelegii spre Vf. Mare.

Colții Pelegii.

Coborârea spre Șaua Custura Bucurei.

Vârful Custura Bucurei.

Spre Curmătura Bucurei.

Curmătura Bucurei.

Curmătura Bucurei - Cabana Gențiana (cca 1 ½ h)

De aici urmează cea mai accentuată și, în condiții de zăpadă persistentă, cea mai expusă porțiune a traseului nostru. Vom coborî cu atenție sporită, ocolind cu grijă limbile de zăpadă, spre Lacul Pietrele, pe marcajul Bandă Albastră,  până unde vom pierde 216 m altitudine. În acest sector poteca urmează conturul estic al unui așa-numit ghețar de pietre. De la Lacul Pietrele poteca coboară cca 100 m până la locul numit Bordu Tomii (1885 m), unde trebuie să traversăm Râul Pietrele peste pietre.

 Coborârea din Curmătura Bucurei spre Valea Pietrele.

Bordu Tomii.

Vedere de la Bordu Tomii.

Urmează coborârea prin zona subalpină cu jneapăn până la Cabana Gențiana (1772 m), trecând pe la Crucea lui Cuxi și Cascada Pietrele.

Puntea peste Pârâul Pietrele este în stare precară.

Cabana Gențiana – Poiana Cârnic (cca 1 ½ h)

Cabana Gențiana este un loc bun de popas atât la urcare cât și la coborâre. De la cabană poteca coboară prin pădurea de conifere, pe marcajul Bandă Albastră, apoi pe scurtătura Triunghi Albastru, pe la Cascada Maria Magdalena și, de la Curba Soacrei, din nou pe Bandă Albastră până la Poiana Cârnic.

Cabana Gențiana.

Cascada Maria Magdalena.

Poiana Cârnic

Puncte de interes

Pe traseul descris putem admira două dintre cele mai frumoase lacuri glaciare ale Retezatului.

Lacul Galeșul - este situat în nord-estul Munților Retezat la obârșia văii cu același nume. Se găsește la altitudinea de 1973 m. Este întins pe o suprafață de 3,88 hectare și adâncimea de 20,1 metri. Cu aceste valori el este al treilea lac glaciar în ordinea adâncimii (după: Zănoaga și Tăul Negru) și al patrulea în ordinea suprafeței sale (după: Bucura, Zănoaga și Tăul Negru).

Lacul Galeș.

Lacul Galeș

 

Tăul Țapului - este cu siguranță printre cele mai frumoase lacuri glaciare din România. Oricum ar fi este un lac deosebit datorită insuliței sale cu jnepeni, asemănătoare unui cap de crocodil. Situat la o altitudine de 2065 de metri,  are o suprafață de 2,2 hectare și o adâncime maximă de șase metri. Pe Wikipedia este scrisă altitudinea lui cea de 2130 m, dar într-un studiu geografic și pe două hărții cu curbe de nivel este plasat la 2065 m.

Tăul Țapului cu reflexii verzi.

Tăul Țapului cu reflexii albastre.

Citește și Ochii albaștri ai munților - lacurile glaciare din Meridionali

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture de vară, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a  

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.