Incursiune prin anotimpurile Retezatului nordic

Un scurt istoric ecoturistic al Retezatului

În 1935, la propunerea profesorului Alexandru Borza și a savantului Emil Racoviță, este întemeiat Parcul Național Retezat, prima rezervație cu acest statut din România. Tot din anii `30 datează și interesul turistic pentru acești munți, se editează o hartă turistică de către Touring-Clubul României. În aceiași ani sunt distruse de incendii, la trei ani distanță două adăposturi construite pe Valea Stânișoarei. Prima a fost casa de adăpost "Pietrele" din Poiana Soarelui (1550 m. alt.), distrusă în 1931.  În același an începe construcția unui nou adăpost (1480 m alt.), finalizat în 1933 și distrus de un incendiu în anul următor. În 1935 se finalizează cea de a treia Cabană Pietrele. Aceasta a avut cea mai îndelungată existență, de 72 de ani. Din păcate nu a scăpat nici ea de blestem, fiind distrusă de un incendiu în data de 6 februarie 2007. În 1955 s-a înființat Rezervaţia Știinţifică Gemenele. Din anul 1979 Parcul Naţional Retezat primește statutul de Rezervație a Biosferei. Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000.

Cascada Lolaia în luna iulie.

Fosta Cabană Pietrele în timpul verii

Munții Retezat – „Castelul din Carpați”

Munții  Retezat, blazonul natural al Țării Hațegului, un loc în care legendele, istoria și natura se împletesc la modul superlativ. Puține locuri din Carpați se pot bucura de o potrivire atât de armonioasă și plăcută ochiului, între munte și șesul de la poale. Poate doar Țara Bârsei cu munții ei, Țara Făgărașului cu „Alpii Transilvaniei” și Țara Maramureșului cu Munții Rodnei se pot bucura de o atât de aleasă binecuvântare. Venind înspre Munții Retezat dinspre nord, vei fi surprins cât de mult se potrivește descrierea lui Jules Verne, din Castelul din Carpați, cu ce vezi la fața locului. Dincolo de ultimele sate de la poalele Retezatului „se înşiruie treptele intermediare ale lanţului muntos şi în ultimul plan, albăstrite de depărtare, vârfurile cele mai înalte ale munţilor se pierd în azurul cerului”. Ca turist prin zona din nordul Retezatului nu știi ce să alegi mai întâi, ctitoriile cneziale din Țara Hațegului, bisericile medievale din Densuș, Strei sau Sântămărie-Orlea, Cetatea de Colț, Cetatea Mălăiești și alte numeroase mărturii istorice, sau atracțiile naturale ale Retezatului. Pe toate pe rând!

Primăvara în Țara Hațegului, cu Retezatul în fundal.

Cetatea de Colț cu Vf. Retezat în fundal.

Țara Hațegului văzută de la Cetatea de Colț.

Munții Retezat văzuți de la Biserica din Densuș.

Vf. Retezat văzut de la Densuș.

Traseele marcate din nordul Retezatului

Fie că urci pe Valea Nucșoarei, fie că urci pe cea a Râușorului, ai de ales între o multitudine de trasee marcate care ajung în creasta principală a Retezatului. În total sunt șapte trasee care ajung dinspre aceste văi spre zona centrală a Retezatului, la care se adaugă câteva poteci marcate, de legătură între acestea, variante sau scurtături.

• Din Râușor:

Triunghi Roșu - Râu de Mori - Râuşor - Culmea Prelucele - Vârful Retezat;

Bandă Roșie -  Râuşor - Lacul Ştevia - Vârful Retezat;

Valea Râușorului.

• Din bazinul Nucșoara, pe afluenții: V. Lolaia (V. Pietrele, V. Stânișoarei), V. Rea – V. Galeșul:

Bandă Galbenă - Cabana Pietrele - Culmea Lolaia - Vârful Retezat;

Triunghi Albastru - Cabana Pietrele - Valea Stânişoarei - Vârful Retezat;

Bandă Albastră - Ohaba de sub Piatră – Poiana Cârnic - Cabana Pietrele - Lacul Bucura - Câmpu lui Neag;

Triunghi Galben - Cabana Pietrele - Valea Rea - Şaua Pelegii;

Triunghi Roșu - Cabana Pietrele - Lacul Galeş - Vârful Mare;

Valea Lolaia.

• Legături:

Cruce albastră - Cabana Pietrele - Şaua Ciurila – Râuşor; face legătura între traseele din Bazinul Nucșoara și cele din  Bazinul Râușor;

Triunghi Albastru - Drumul de la Cârnic spre Pietrele (DJ667A) - Cabana Genţiana; scurtătură pentru Bandă Albastră;

Cruce Roșie - Cabana Genţiana - Valea Rea;

Punct Roșu - Tăul dintre Brazi;

Cruce Roșie - Lacul Galeş - Tăurile din Valea Rea - Şaua Pelegii

Lacul Galeșul toamna.

• Alte trasee din zonă:

Bandă Galbenă - Lacul Bucura - Poarta Bucurei - sub Vârful Bucura - Custura Retezatului - Vârful Retezat;

Bandă Roșie - Hobiţa - Şaua Gorova - Vârful Peleaga - Curmătura Bucurei - Vârful Retezat;

Bandă Galbenă - Lacul Bucura - Poarta Bucurei - sub Vârful Bucura - Custura Retezatului - Vârful Retezat;

Punct Roșu - Circuitul lacurilor: Bucura, Lia, Ana, Viorica, Florica, Tăul Agățat, Tăul Porții;

Cruce Galbenă - Lacul Bucura - Vârful Peleaga (prin Căldarea Berbecilor).

Tăul Porții toamna.

Râușor - Vârful Retezat

 Marcaj: Triunghi Roșu; 4 – 5 H, lungime 6,5 km, diferență de nivel: +1230 m, drum periculos iarna. Traseul pornește de la Râu de Mori și urmează drumul modernizat până la Râușor - Baza Salvamont (1185 m) De aici împreună cu banda roșie și crucea albastră se îndreaptă către pârtia de schi. La baza pârtiei marcajele BR, CA se desprind de TR. Se urmează Valea Vălăreasca, până când marcajul începe să urce spre Șaua Muncelu (1587 m). Din șa traseul TR continuă urcușul spre stânga, trecând la început prin pădure de molid, iar apoi printr-o zonă de jnepeni, până sub Vf. Prelucele (2265 m). De aici până pe Vârful Retezat mai sunt de urcat cca. 200 m diferență de nivel pe o creastă pietroasă. Vârful Retezat (2482) pe timp frumos oferă priveliști de excepție.

Plecarea din Stațiunea Râușor.

Poiana Vălăreasca.

Șaua Muncelu.

Vf. Gugu din M. Godeanu văzuți din Șaua Muncelu.

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Lacul Gura Apelor văzut din Șaua Muncelu.

Vf. Radeșul din Retezatul vestic.

Citește și  Retezatul vestic – la pas prin zăpezile de vară

Urcarea din Șaua Muncelu.

Vf. Prelucele văzut dinspre Șaua Muncelu.

Munții Godeanu și Munții Țarcu.

Munții Țarcu văzuți de pe Culmea Prelucele.

Vedere spre căldările Rezervației Gemenele.

Vf. Retezat văzut de sub Vf. Prelucele.

Vf. Retezat

Vf. Retezat

Pe Vf. Retezat.

Vf. Retezat

Vf. Bucura.

Șaua Retezatului.

Coborârea de pe Vf. Retezat.

Vf. Retezat.

Imperiul zăpezilor.

Zăpezile Retezatului.

Vf. Retezat.

Câinele munților.

Farmecul ninsorii.

Vf. Retezat văzut din Șaua Lolaia, o altă variantă de coborâre.

Vf. Retezat văzut din Valea Ștevia.

Refugiul Condor din Valea Ștevia.

Vârfurile Păpușa și Peleaga văzute de pe Culmea Lolaia, a treia variantă de coborâre.

Cetatea de Colț pe înserat.

Retezatul oglindit în lacul de acumulare Ostrov.

Poiana Cârnic – Cabana Pietrele – Cabana Gențiana – Lacul Pietrele – Șaua Custurii – Vârful Peleaga.

  Marcaj: Bandă Albastră până la Lacul Pietrele, apoi pe traseul nemarcat de iarnă prin Șaua Custura Bucurei; timp aproximativ: 6 ore Traseul propus de noi se află pe una dintre cele mai accesibile și vizitate axe turistice din Retezat, într-un fel ”bulevardul Retezatului”: Poiana Cârnic – Lacul Bucura. În această zonă se află singurele capacități de cazare din interiorul Parcului Național Retezat - Cabana Pietrele și Cabana Gențiana. Acest lucru poate fi un avantaj pentru cineva care nu are condiția necesară pentru a parcurge într-o singură zi dus-întors traseul Poiana Cârnic - Vf. Peleaga, mai ales în condiții de iarnă.  Pe timp de iarnă datele tehnice ale traseului sunt puțin diferite de cele din timpul sezonului cald. În primul rând trebuie avut în vedere parcurgerea traseului de iarnă, prin Șaua Custurii. Șaua Bucurei formează o cornișă în timpul iernii, făcând accesul în ea dificil.  Dificil este și de oferit un timp de parcurs, întrucât intervin mulți factori care fac diferența, cum ar fi grosimea și consistența stratului de zăpadă, condiția fizică, starea vremii și, poate, alți factori. Un timp aproximativ, pornind de la experiența personală, de la Poiana Cârnic până pe Vf. Peleaga ar fi de 6 ore. Cum iarna ziua este mai scurtă, trebuie lăsată o rezervă de timp pentru întoarcerea în siguranță, cel puțin până la Cabana Gențiana. Diferența de altitudine dintre Poiana Cârnic și Vf. Peleaga este destul de mare, aproximativ 1500 m. Este bine de știut, pentru dozarea efortului, că aproximativ jumătatea diferenței de nivel de urcat este la Cabana Gențiana. Până la ea se urcă aproximativ 670 m, iar de la aceasta până pe Vf. Peleaga încă 837 m. Din Poiana Cârnic se urmărește marcajul Bandă Albastră care urmează o potecă largă, cu aspect de drum forestier. După doar 15 minute se ajunge la o bifurcație care duce în 5 minute până la Cascada Lolaia. Merită văzuta! Drumul păstrează același aspect până la locul numit ”La două poduri”. Din acest loc există posibilitatea de a urca direct spre Cabana Gențiana, pe o scurtătură, pe marcajul Triunghi Albastru, sau de a urma în continuare marcajul Bandă Albastră spre Cabana Pietrele (o variantă cu aproximativ o jumătate de oră mai lungă). Pentru varianta scurtă pe Triunghi Albastru, se traversează cele două poduri peste pârâul Stânișoara și, după aproximativ 20 min, se ajunge la Cascada Maria Magdalena, loc amenajat cu masă și băncuțe de popas. Numele cascadei este dat după numele primei cabaniere de la Cabana Pietrele. Între cele două poduri și Cascada Maria Magdalena, traseul Triunghi Albastru intersectează poteca marcată cu Triunghi Roșu, care vine dinspre Cabana Pietrele și merge spre Lacul Galeș, până la care este dat un timp de 3 ore din acel punct. La câțiva metri mai sus de cascadă traseul intersectează marcajul Triunghi Galben, care vine de la Cabana Pietrele și merge spre Șaua Pelegii pe la Tăurile Valea Rea. Timpul dat din acest punct este de 2 ore jumătate – 3 ore. De la Cascada Maria Magdalena se mai fac 3 minute până joncțiunea cu marcajul Bandă Albastră care vine de la Cabana Pietrele. De aici se intră din nou pe marcajul Bandă Albastră, iar în alte 20 min se ajunge la Cabana Gențiana. Gențiana este mereu o cabană primitoare unde se poate face popas pentru un ceai cald și niște informații solicitate de la cabanier. Cabana fiind situată aproape de limita superioară a pădurii de conifere, după 10-15 minute deja se ajunge la golul alpin. De aici perspectivele spre cele două culmi care străjuiesc Valea Pietrele nu mai sunt obturate de nimic. În dreapta vedem țancurile Culmii Stânișoara, iar în stânga versantul vestic al culmii Pietrele. Valea glaciară Pietrele are un profil longitudinal în trepte, din care până la Lacul Pietrele se urcă trei, trecând pe la emblematicul Bordul Tomii. De la uriașul bolovan Bordul Tomii până la Lacul pietrele se fac 10 minute. Imediat după lac, pe care, bineînțeles,  iarna nu-l putem vedea ci doar intui, varianta de iarnă a potecii se orientează spre sud-est, urcând cu spatele spre lac și culmea Stânișoarei. Urcăm pe sub un picior nordic al Vârfului Custura Bucurei, pe care îl lăsăm în dreapta. Ajungând chiar sub acel ”picior”, pentru ieșirea în Șaua Custurii trebuie să urcăm abrupt spre dreapta. Înainte de acest sector este recomandată montarea colțarilor și folosirea pioletului și a căștii de protecție. Când zăpada este înghețată e dificil de spart trepte doar cu bocancul și există pericolul alunecării pe versant ca pe un uriaș tobogan. După porțiunea abruptă de aproximativ 150 m panta se îndulcește și în 15 minute se ajunge în șa. De aici se poate vedea restul potecii care trece pe sub zona Colților Pelegii. În față se deschid largi perspective spre sud și spre Căldarea Berbecilor. Spre dreapta (SV) se poate vedea câmpul alb al Lacului Bucura și mai departe Vf. Judele. Din acest punct începe partea cea mai expusă a traseului spre Vf. Peleaga. În puțin peste o oră se poate ajunge pe topul Retezatului cu mare atenție la toboganele naturale spre Căldarea Berbecilor sau cele aproape verticale dinspre Valea Rea. Odată ajuns pe Vârful Peleaga doar nebulozitatea atmosferică te poate opri să scrutezi orizontul până la mari distanțe. Se pot vedea: Munții Godeanu, Munții Țarcu, Piule-Iorgovanu, Piatra Cloșani, Munții Bihor, Muntele Mare, Munții Șureanu, Munții Vâlcan, Munții Parâng etc. La întoarcere atenția trebuie să fie sporită având în vedere oboseala acumulată. În zilele cu vânt puternic, cu ceață sau whiteout trebuie evaluat foarte bine riscul înainte de a porni. Dacă undeva pe parcursul turei consideri că riscul devine prea mare, că te simți epuizat sau că ești insuficient pregătit, e bine să renunți și să te întorci. Muntele va fi acolo și în alte zile.

 

Retezatul văzut dinspre Hațeg.

Retezatul văzut dinspre Sălașu de Jos.

Vf. Peleaga, Colții Pelegii și Vf. Pietrele văzute dinspre Nucșoara.

Cascada Lolaia.

Cascada Maria Magdalena.

Cabana Gențiana.

Iglu la Gențiana.

Valea Pietrele amonte de Gențiana.

Bordu Tomii.

Vf. Bucura II.

După Lacul Pietrele cotim la stânga.

Urcarea spre Șaua Custura Bucurei.

Urcarea spre Șaua Custura Bucurei cu Vf. Peleaga în fundal.

Colții Pelegii văzuți din Șaua Custura Bucurei.

Șaua Custura Bucurei, locul unde ne punem colțarii.

Vedere spre Vf. Retezat.

Urcarea spre Colții Pelegii.

Colții Pelegii.

Colții Pelegii.

Colții Pelegii.

Vedere de sub Vf. Peleaga.

Vf. Peleaga, urcușul final.

Citește și  Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Vf. Peleaga.

Munții Parâng.

Citește și  Parângul Mic - turn de veghe spre împrejurimi

Munții Șureanu.

Citește și Vizită de Brumărel la Iezerul Șureanu și Vârful Șureanu.

Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Munții Vâlcan și culmea Ciomfu - Lazărul.

Munții Piatra Iorgovanului și Piatra Cloșani.

Citește și În căutarea carstului alpin din Munții Piule-Iorgovanu

Munții Godeanu.

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Munții Țarcu.

Citește și Iarna în Munții Țarcu

Vf. Custura.

Culmea Oslea.

Vf. Mare.

Vf. Păpușa.

Citește și Retezatul Nordic - drumeții spre Vf. Retezat și Vf. Păpușa

Vf. Judele și Vf. Bucura.

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele

Vf. Pietrele și Muntele Mare.

Coborârea din Șaua Custura Bucurei.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Pericolele drumeției de iarnă

Amintim și câteva dintre pericolele specifice drumețiilor de iarnă. Unul ar fi epuizarea fizică, la care se poate ajunge mai repede decât vara, din cauza expunerii la temperaturi scăzute și efortului suplimentar pe care îl presupune mersul prin zăpadă. Un alt pericol la care putem fi expuși este acela al dezorientării. În timpul iernii majoritatea marcajelor sunt ascunse de stratul de zăpadă, în plus, în caz de ceață se poate produce și fenomenul de whiteout.  Whiteout este termenul care desemnează o pâclă albă, care nu îți permite să deosebești cerul de pământ, deosebit de periculoasă când te prinde într-o drumeție pe munte. În lipsa oricărui reper și element de scalare, produce dezorientare. Un al treilea pericol care te poate pândi iarna la munte în reprezintă avalanșele. Problema studierii avalanșelor a devenit o adevărată știință, complexitatea ei fiind mare, departe de a putea fi expediată în câteva fraze. Experiența personală, sau a unui membru al echipei, în această privință este esențială. Câteva sfaturi ar fi totuși de a evita mersul pe vâlcele sau fețe netede și de a folosi muchiile și crestele. Un alt mijloc de a minimiza riscurile este de a folosi dispozitive de localizare (emițătoare) și dispozitive de flotabilitate în caz de avalanșă de tipul rucsacilor cu airbag. Multe alte pericole sunt specifice drumețiilor de iarnă: alunecarea pe zăpada înghețată, hipotermia, degerăturile. E bine ca înainte de a pleca la o drumeție de iarnă sa luăm câteva precauții de bază. Să știm prognoza meteo, să avem suficiente informații despre dificultatea și lungimea traseului, să ne informăm despre grosimea și consistența stratului de zăpadă, să avem haine călduroase, impermeabile și cu grad mare de respirabilitate, sa avem un dispozitiv GPS cu bateriile încărcate, o lampă frontală, ceai cald și după caz, rachete de zăpadă, colțari, piolet, coardă, ochelari de schi, cagulă, cască de protecție etc.

Colțarii, necesari pentru astfel de condiții.

Pioletul.

Casca, coarda, hamul recomandate la traversarea unor pasaje dificile.

Casca și ochelarii de schi sunt uneori necesare.

Anotimpuri

Primăvara

Primăvara în Țara Hațegului.

Spre Vf. Retezat în luna mai.

Mai de Retezat.

Uneori în luna mai încă se schiază.

Schi extrem în luna mai.

 Vara 

Rododendron în luna iulie.

Lacul Bucura vara.

Lacul Ștevia.

Zăpezile verii.

Toamna

Cascada Lolaia, toamna.

Cascada Maria Magdalena în luna noiembrie.

Tăul dintre brazi.

Zănoagele Galeșului toamna.

Tăurile din Valea Rea.

Valea Pietrele în octombrie.

Lacul Bucura toamna.

Tăul Porții în octombrie.

Fructele toamnei.

Iarna

Zăpezile începutului de martie, o primăvară ca o iarnă.

Iarna în Retezat.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind frumusețile Retezatului nordic cu  MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 2-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar