Primăvara devreme pe potecile din Munții Trascăului

Munții Trascăului au altitudini mici, dar compensează prin diversitatea peisajelor naturale în interferență cu cele agropastorale.
 Munții Trascăului

Piatra Craivii și Alba Iulia

Piatra Craivii este locul identificat de către cei mai mulți istorici cu anticul Apulon pomenit de Ptolemeu și, oarecum, ”eponimul” celei mai mari așezări urbane - o așezare dublă – Apulum. Nu este deloc surprinzător că există o legătură atât de strânsă între Apulonul dacic și Apulumul roman, Piatra Craivii poate fi văzută din aproape orice parte a orașului ca cea mai proeminentă inflexiune a liniei orizontului. Din păcate din fortificația dacică nu s-a păstrat mai mult decât niște blocuri dacice cu ”babe” încastrate în zidurile bisericii în ruină din Craiva Veche.

Munții Trascăului între Vf. Sfredelașul și Vf. Piatra Craivii. În prim-plan Alba Iulia.

Acest traseu se află atât de aproape de Alba Iulia (27 km, punctul de pornire și 40 km cel de sosire), încât poate fi văzut din oraș cea mai mare parte a lui.

De aici pare că e nevoie doar de un pas ca să ajungi pe Vf. Sfredelașu.

Vf. Fabian și Piatra Craivii văzute din Cetatea Alba Carolina.

Traseu: Valea Galdei – Piatra Bulzului – Piatra Craivii– Vf. Sfredelașul – Cheile Turcului – Cheile Găldiței

Marcaj: bandă roșie, triunghi roșu; distanța și diferența pozitivă de altitudine, fără urcare pe Piatra Craivei sunt de aproximativ 17 km, respectiv 900 m. Pe Piatra Craivi urcă Punct Albastru.

Traseul pornește din Valea Galda, de lângă podul peste această vale din amonte de satul Poiana Galdei. Plecarea pe traseu se face de la altitudinea absolută de 450 m și urmează în cea mai mare parte marcajul culmii principale a Munților Trascău: BR. Partea finală, reprezentată de coborârea prin Cheile Turcului, se face pe triunghi roșu, care începe din șaua situată la vest de Vf. Sfredelașul.

Plecarea pe traseu din Valea Gălzii.

Urcușul pe Pârâul Bulzului.

Pârâul Bulzului are caracterul unui organism torențial puternic afectat de eroziune.

Acest mic pârâu mărginește culmea Bulzului Gălzii spre vest.

La părăsirea firului pârâului, poteca parcurge pădurea de fag și poienile sale.

De aici se poate vedea partea cea mai abruptă a Pietrei Cetii. 

Citește și Piatra Cetii - regina pietrelor calcaroase din Trascău

După câțiva pași spre stânga urcușului vedem și Piatra Bulzului.

Citește și Piatra Bulzului (bulzul Gălzii) - cu priveliști spre "Pietrele Trascăului"

Din șaua din apropierea ei se pot vedea ambele pietre.

De la stânga Piatra Craivei și Piatra Bulzului văzute de pe interfluviul Galda-Cetea.

Privind de pe Piatra Cetii spre Piatra Bulzului și poiana în care iese marcajul BR.

Perspectiva inversată: dinspre poiana în care iese marcajul BR spre pietre.

Privind din aceiași poiană în direcția opusă, spre Piatra Craivii și Vf. Fabian.

Valea Gălzii și Piatra Bulzului. Se poate observa și traseul aproximativ al Pârâului Bulzului, în diagonală ascendentă spre dreapta.

Detaliu cu Piatra Bulzului, cu o altitudine modestă de doar 940 m, dar dificil de escaladat.

Citește și Piatra Bulzului (bulzul Gălzii) - cu priveliști spre "Pietrele Trascăului"

Descrierea traseului

Venind dinspre Poiana Galdei, se trece podul peste Râul Galda pe malul drept și ne întoarcem pe lângă malul apei aproximativ 250 m, până la gura Pârâului Bulzului. Urcarea până în șaua de lângă Vf. Piatra Bulzului (Bulzul Gălzii) se va face, în prima parte prin talvegul acestui pârâu, poteca alternând când pe un mal când pe celălalt. În a doua parte, poteca părăsește firul pârâului, urcând spre stânga (SE), prin pădure, apoi prin poieni și ajunge într-o înșeuare de lângă Piatra Bulzului. Aici se află primul punct de belvedere de pe traseu, de unde se pot admira: Piatra Bulzului, Piatra Cetii, Piatra Craivii, porțiuni din Cheile Întregaldelor, iar mai departe se poate vedea până spre orașul Alba Iulia și Carpații Meridionali. Din acest punct poteca coboară, traversând mai întâi pârâul Tibru pe la obârșia acestuia, apoi pârâul Cricău, pe lângă un monolit uriaș de calcar, pe direcția generală SV. După traversarea Cricăului, poteca urcă direct spre baza Pietrei Craivii, mereu vizibilă de acum, la început printr-o poiană largă, iar apoi prin pădure de fag, ajungând pe înșeuarea dintre aceasta și Vf. Fabian, la vest de Piatra Craivii. De aici, dacă se dorește urcarea pe Piatra Craivii (aproximativ 150 diferență de nivel), se urmărește poteca la stânga, pe la baza Pietrei, pe marcajul triunghi roșu iar apoi punct albastru, care duce pe vârf, la 1078 m. Dacă nu se dorește urarea pe acest vârf, conform indicatorului din șaua vestica a Pietrei Craivii va trebui urmată poteca spre dreapta (V), încă aproximativ 1 oră jumătate, pe marcajul BR până în șaua vestică a Vf. Sfredelașul. La început poteca ocolește Vf. Fabian (1064 m) pe la sud și merge pe culmea poienită, străbătând din loc în loc porțiuni scurte de pădure. Mereu în față, spre vest, este Vf. Sfredelașul, iar în spate, spre est, din când în când, se vede Vf. Piatra Craivii. Spre dreapta, sud, atrage privirea un vârf dublu (geamăn), numit Dealul Stânii (1111 m). Un indicator arată locul unde se părăsește marcajul BR și se intră pe poteca cu marcaj TR. De aici, în aproximativ 1 oră jumătate se poate ajunge la confluența Pârâului Turcului cu Pârâul Găldița. La început poteca traversează o pădure tânără de fag, urmată de o poiană și se adâncește printre versanți abrupți de calcar spre Cheile Turcului și Cheile Găldiței.

Puncte de belvedere

Dacă atmosfera permite, din anumite puncte se pot vedea Munții Făgărașului, Munții Lotrului și Munții Cindrel. Mai aproape pot fi văzute orașul Alba Iulia și alte localități din Culoarul Mureșului.

Piatra Cetii văzută de lângă Piatra Bulzului.

Detaliu cu abruptul estic al Pietrei Cetii.

”Coada” Pietrei Cetii.

Cheile Întregaldelor, vizibile spre vest.

Citește și Drumeții din zona V. Gălzii - Întregalde (Trascău)

Din același punct, privind spre sud, se vede abruptul nordic al Pietrei Craivii.

Privind spre SE se văd Munții Cindrelului înzăpeziți.
Puțin mai departe se pot vedea Munții Făgărașului cu cele două vârfuri reprezentative, Moldoveanu și Negoiu.

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

Mai aproape se poate vedea orașul Sebeș și munții săi.

După ce ne-am desfătat privirea pornim la drum.

Adăposturi de vară, bune în caz de vreme severă, la obârșia pârâului Tibru.

Piatra Craivii printre crengile înflorite ale unui corn.

Citește și Trascău de toamnă - Piatra Craivii și Iezerul Ighiel

Coborârea spre Valea Cricăului.

Un indicator lămuritor.

Poteca traversează Valea Cricăului pe lângă niște fagi seculari și un uriaț monolit din calcar.

Primăvară care ești.

Ajunși în șaua vestică a Pietrei Craivii există aceste opțiuni.

De data aceasta opțiunea este ”go West”, lăsând Piatra Craivii în spate.
Din când în când merită întoarsă privirea pentru a vedea diverse unghiuri ale ei.

În față va fi mereu pentru o oră Vf. Sfredelașu

Privind spre SE puteți avea această surpriză plăcută, să vedeți orașul Alba Iulia, iar mai departe pârtia Oncești de la Păltiniș, Munții Cindrelului și Munții Lotrului.

Din când în când Piatra Craivii își arată creștetul peste culmea pe care am venit.

Munții Cindrelului se arată și ei în toată splendoarea lor înzăpezită.

Citește și Munții Cindrel – munții mărginimii Sibiului

Spre sud atrage privirea vârful dublu numit Dealul Stânii.

Poteca ocolește Vf. Sfredelașu pe la sud și ajunge într-o înșeuare largă de la obârșia pâraielor Bucerdea și Cricău, unde există un stâlp indicator.

De aici într-o oră jumate se ajunge la Cheile Găldiței.

Prin pădurea tânâră de fag.

Prin poieni.

O apariție bizară.

Printre pereți abrupți de calcar.

Liliac de pădure sau tulchina lupului.

Cheile Turcului.

Concluzii și recomandări

La final, se poate spune că traseul acesta nu are dificultăți tehnice, cu excepția cazului în care se urcă pe Piatra Craivei. Piatra Bulzului nu este recomandat să fie escaladată pentru că nu are o potecă definită și este foarte aeriană. Cheile Turcului au porțiunea finală inferioară destul de abruptă, dar fără a pune mari dificultăți. O sursă de apă pe traseu se poate găsi la obârșia Pârâului Tibru. Loc de adăpost în caz de vreme rea se poate găsi la locuințele temporare dintre Piatra Bulzului și Piatra Craivii, apoi nemaiexistând vreun adăpost construit. Anotimpurile recomandate sunt: toamna, când ruginește frunza, în zonă fiind exclusiv foioase sau primăvara când înfloresc pajiștile. Nerecomandat ar fi vara când este foarte cald, fiind munți cu altitudine mică și, prin urmare, expuși temperaturilor ridicate. Nu există alte pericole pentru turiști semnalate în zonă.

Cheile Turcului.

Puncte de interes pe traseu

Ariile protejate străbătute de traseu sunt Piatra Bulzului, ca arie protejată de tip geologic și rezervația mixtă Cheile Găldiței și Turcului. Elementul natural cel mai cunoscut și mai impozant este însă, indiscutabil, Piatra Craivii.

Cheile Găldiței la joncțiunea cu Cheile Turcului.

Cheile Găldiței.

Cheile Găldiței.

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru activități de iarnă în aer liber, descoperind Munții Trascăului cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

Citește și Început de iarnă pe Vf. Dâmbău, cel mai înalt din Trascău

Comentarii

imaginea utilizatorului Alina Branca

Buna ziua, acest traseu este bine marcat? Nu am mai fost demult in Trascau :) Si ce durata de timp are? Multumesc!