Touristik Label - 318MN01: gara CFR Mănăstirea Turnu - Cabana Cozia - sat Pripoare (C.N.I.M.T.)

Magistrala Mănăstirea Turnu - Drumul Loviștei (pe la Cabana Cozia)
Traseul 1 Bandă Roșie este traseul de creastă dintre gara CFR Mănăstirea Turnu și Drumul Loviștei Loviștei (drumul cruciaților / drumul mătăsii), itinerar ce oferă priveliști frumoase spre masivul Buila, culmile Căpăţânii, Cindrelului sau Făgărașului și spre cele două drumuri ale antichității, Valea Oltului și Drumul Loviștei.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
dificil
Distanţă
18,50km
Durată
8:00-8:30h
Urcare
1613m
Coborâre
1430m

Tabs

Indicaţii de orientare

Traseul porneşte din incinta Mănăstirii Turnu aflată pe malul stâng al râului Olt. În caz de nevoie, înainte de a porni la drum ne putem completa rezervele de apă de la unul din izvoarele amenajate în curtea edificiului. Primul marcaj apare pe un gard de lemn aflat în N-E a curţii şi din primii metri ne propune un urcuş susţinut. Până în Şaua La Troiţă urcuşul se va domoli şi adesea poteca pe care înaintăm e una lată. În înşeuarea pomenită există o troiţă, o bancă care ne îndeamnă la un scurt popas şi totodată aici e locul în care BR se intersectează cu marcajul CG care urcă dinspre Poiana La Muşeţel, dar şi cu BA care vine din Păuşa. Din Şaua La Troiţă, marcajul nostru, BR, continuă împreună cu BA, înspre Mănăstirea Stânişoara, aşa că urmăm poteca însoţită de aceste două marcaje. După o scurtă curbă de nivel poteca începe şi coboară uşor şi după aproximativ 10-15 minute ajungem la punctul în care BR se desprinde de celelalte două marcaje. Bifurcaţia e uşor de identificat deoarece, în partea dreapta a potecii se află o săgeata fixată deasupra potecii. Cotim stânga şi ne înscriem pe poteca mult mai îngustă, care se continuă cu un urcuş mai abrupt pe versantul Muchiei Scorţaru. Câteva formaţiuni stâncose cu forme interesante şi mai apoi câţiva pini îndulcesc efortul pe care-l depunem pe urcare. Ulterior poteca se mută pe versantul vestic al muchiei şi, din când în când avem parte spre ferestre către Valea Oltului, abrupturile Muntelui Basarab - aflat pe celălalt mal al Oltului - masivul Buila. Poteca prin pădure ne mai poartă o vreme pe versantul vestic al muchiei, iar apoi ne conduce până într-o mică şa de unde coborâm vreo 20 de m până la poalele unor stânci, de unde izvorăşte un fir de apă. Lângă izvor se află şi o troiţă dar aceasta era destul de degradată în septembrie 2017. Putem profita de apariţia izvorului pentru a ne hidrata puţin înainte de a continua deoarece, de aici şi până la intersecţia cu Muchia Turneanu, urcuşul e unul pronunţat şi solicitant. Intersecţia cu Muchia Turneanu e într-o poieniţă unde se află un nou adăpost de lemn (uşor dezafectat şi acesta) şi în acelaşi timp marcajul TR care a pornit tot de la Mănăstirea Turnu, doar că apoi a continuat pe Pietrele Roşii. La scurt timp după joncţiunea celor două marcaje ajungem la o săgeată care ne informează că mai avem 2 ore şi jumătate până la Cabana Cozia. În tot acest interval vom trece prin puncte de belvedere, prin pâlcuri de mesteceni, prin poiana prelungă unde se află Refugiul Turneanu, iar apoi poteca din pădurea de conifere ne conduce spre o nouă joncţiune. Aşa că de aici vom urma trio-ul format de BR, TR şi BA. Marcajul BA urcă tot spre cabană doar că a pornit din Gara Lotru. Apropiindu-ne tot mai mult de cabană, diferenţa de nivel rămasă înmoaie panta potecii şi astfel că ne putem bucura de ultima porţiune de traseu. Punctele de panoramă spre Valea Oltului alternează cu pâlcuri de pădure pe care le traversăm şi, după ce trecem de o scurtă porţiune stâncoasă (unde e nevoie de ceva mai multă atenţie în cazul în care că stânca e umedă, ori acoperită de gheaţă sau zăpadă), numai 5 minute ne mai despart de şaua unde se alfă Cabana Cozia. Practic Cabana Cozia e situată în înşeuarea dezgolită dintre vârfurile Cozia (Ciuha Mare) (N) şi Ciuha Mică (S-E). Cabana oferă cazare şi masă, şi evident, din preajma cabanei putem admira zările. În zilele cu vizibitate bună masivul Buila, culmile Căpăţânii, Cindrelului sau Făgăraşilor completează frumuseţea micuţului masiv. Traseul nostru se continuă în direcţia N-E, urmăreşte drumul forestier care ajunge la cabană. Pe o distanţă de aproximativ 1 km coborâm agale pe acest drum, marcajele sunt aplicate pe stâlpii de curent, iar apoi ajungem într-o mică înşeuare unde părăsim drumul forestier. Drumul rămâne în dreapta, în timp ce ce noi urcăm direct pe culmea din faţă, pe un drumeag bine conturat. După ce depăşim două moţoţoaie, continuăm spre nord, iar în curând ieşim în Curmătura Mocirle. Din această şa, spre N-V, se desprinde marcajul PR, care se îndreaptă spre Poarta de Piatră. Puţin sub şa, dar pe partea estică se află stâna Morcilele, iar poteca marcată cu BR (acest marcaj dublează vechea cruce roşie) se îndreaptă spre Muntele Omu, urmărind muchia îngustă şi împădurită, pe direcţia nord. În urcare spre Muntele Omu, vom trece printr-o poieniţă, şi totodată vom avea de dovedit două urcuşuri cu pantă mai accentuată. Întorcându-ne privirea spre sud, din poiană putem admira Piatra Bulzului, vârfurile Cozia (Ciuha Mare) şi Ciuha Mică. Suntem la aproximativ o oră şi 15 minute distanţă de Cabana Cozia şi la altitutidinea de 1558 m a Muntelui Omu. Cam la 250 m distanţă de Muntele Omu vom schimba direcţia de mers, spre dreapta (N-E), îndreptându-ne astfel, pas cu pas, spre culmea îngustă a Şirului de Pietre. În mare parte poteca înaintează prin pădure de conifere, urmând fie direct pe muchia îngustă şi accesibilă, fie depăşind câte o zonă mai stâncoasă când prin dreapta, când prin stânga. Formaţiunile stâncoase ne însoţesc şi pe porţiunea rămasă spre vechea stână Perişani. Mai mult, în octombrie 2017, de-a lungul culmii înguste existau câteva zone în care am fost nevoiţi să trecem peste arbori căzuţi. În ultima parte a culmii Şirul de Pietre poteca se strecoară prin pădure de foioase şi, coborându-ne abrupt, ne scoate în Poiana Stâna Perişani. Aici se află stâna Perişani, vegheată de vârful stâncos al Şoimului. În zilele în care vizibilitatea permite poiana oferă o privelişte spendidă spre creasta Făgăraşilor, dar şi spre satele din Ţara Loviştei. De la liziera pădurii ne vom orienta spre nord, traversând în coborâre poiana prelungă, până la liziera pădurii unde se alfă o stâncă izolată. La vreo 100 de m mai sus de aceasta suntem invitaţi să revenim în pădurea de foioase şi la numai câţiva metri vom trece pe lângă un fir de izvor, practic obârşia Izvorului Lespezi. E bine să ne tragem puţin sufletul pentru că de aici încolo panta accentuată ne va pune ne încercare picioarele şi, putem spune că aceasta se termină abia când ieşim la liziera pădurii, în izlaz. Marcajele sunt prezente şi pe izlaz,dar poate mai puţin vizibile, atfel că e bine să fim cu ochii în patru pentru a nu ne abate de la poteca marcată. Când ajungem în dreptul primele aşezări ce ţin de satul Pripoare, poteca este înlocuită de un drum de căruţă, pe malul stâng al Pârâului Şasei şi, tot coborând, acesta continuă paralel cu DJ703H. Mergem printre gospodăriile care se află şi de o parte şi de alta a drumului pietruit şi ajungem în drumul asfaltat, în dreptul centrului de informare şi promovare turistică, dar nu înainte de a trece pe lângă un panou cu harta masivului. La intersecţia de drumuri se află un monument care marchează lupta de la Posada.

Etape

gara CFR Mănăstirea Turnu - Şaua La Troiţă - Şaua La Meliţa - Refugiul Turneanu - Cabana Cozia - Poiana Stâna Mocirlele - Muntele Omu - Poiana Stâna Perişani - sat Pripoare (C.N.I.M.T.)

Descriere

Traseul 1 BR este magistrala care taie masivul Cozia pe direcția SV -NE, legând două zone istorice Valea Oltului și Drumul Loviștei, cu popas la Cabana Cozia. Este un traseu solicitant, cu pante abrupte și porțiuni alunecoase, cu peste 1300 m diferențe de nivel, în cca. 8 - 10 h de drumeție, recomandat doar drumeților bine pregătiţi. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme, necesită echipament adecvat (colțari).

Defileul Oltului este cel mai lung și mai pitoresc defileu din țară, unde râul se strecoară printre Munții Lotrului, Căpățânii, Făgăraș și Cozia. Segmentul de defileu din zona Coziei, străjuit de pereți înalți de stâncă, taie Masivul Cozia și extremitatea V a Munților Căpățânii și formează porțiunea cea mai spectaculoasă

Din incinta Mănăstirii Turnu, care adăpostește chilii străvechi tăiate în stâncă, urcăm susţinut încă de la debut printre pini, cu privelişti frumoase asupra Văii Oltului. În Şaua La Troiţă întâlnim marcajele CG (traseul 3) și BA (traseul 4), care urcă de la Castrul roman Arutela (Barajul Turnu), respectiv de la gura pârâului Păușa, peste vârful omonim. Continuăm periplul deasupra văii adâncite Păușa, pe versantul estic și ajungem la joncțiunea de trasee marcată de o săgeata, unde urmăm poteca îngustă BR din stânga care urcă pe versantul vestic al Muchiei Scorţaru. Ocolim stâncăriile tot mai numeroase și admirăm dincolo de Olt, Creasta Basarab (munții Căpățânii). Trecem de un loc frumos de belvedere apoi depășim o strungă de mici dimensiuni, ajungând la un izvor unde alimentăm și facem un scurt popas.

De-aici începe un urcuș pronunțat până într-o poieniță cu o veche stână, pe Muchia Turneanu, unde primim din stânga, varianta TR (traseul 2) ce urcă pe lângă Pietrele Roșiei. Continuăm pe culmea îngustă, de pe care admirăm peisajul alpin al Coziei, din care răsar fermecător Colții Foarfecii și Grădina Zmeilor. Dincolo de Olt, admirăm printre pâlcuri de pădure, Cheile Lotrișor (munții Căpățânii). După ce trecem de Refugiul Turneanu, ajungem la joncțiunea cu traseul de creastă BA (traseul 9), care ajunge aici din Gara Lotru. 

Ne apropiem tot mai mult de Cabana Cozia, trecând de o scurtă porțiune stâncoasă care necesită atenție sporită în caz de vreme umedă. După ce trecem pe sub Vârful Ciuha Mare (Vf. Cozia 1667 m), coborâm la șaua unde se află Cabana Cozia, cu o panoramă cuprinzătoare spre masivul Buila, culmile Căpăţânii, Cindrelului și creasta Fagarașului. Cabana Cozia poate găzdui 50 de persoane în condiții moderne, cu meniuri tradiționale românești, sobe de teracotă și personal amabil.

De la cabană urmărim drumul forestier de acces aprox 1 km, apoi ținem un drumeag bine conturat care ne conduce în poiana Babolea, cu o frumoasă priveliște spre Piatra Bulzului la sud. Ocolim vârful Babolea și continuăm spre N, ajungând în Curmătura Mocirle, unde găsim varianta PR (traseul 10) de vizitare a portalului Poarta de Piatră, o frumoasă arcadă naturală, cu dimensiuni impresionante, aflată sub vârful cu același nume.

Marcajul BR dublat de vechiul marcaj CR, urcă muchia îngustă şi împădurită Culmea Omului spre Muntele Omu, lăsând în urmă Piatra Bulzului, vârfurile Cozia (Ciuha Mare) şi Ciuha Mică. Din vârful Omu (1558 m), se desfac spre N, V și E, trei muchii împădurite, greu accesibile, parte a rezervației de codrii seculari Cozia, aflată sub patrimoniul UNESCO: 

Poteca schimbă direcția spre NE, pe culmea îngustă Şirul de Pietre, depășind stâncării din loc în loc, apoi coboară abrupt sub Vf. Șoimului, la Poiana Stâna (Perişani). Pe timp senin, de aici putem admira creasta Făgăraşilor şi satele din Ţara Loviştei, spre care coboară ultimul segment. După ce trecem de izvorul Văii Lespezi, poteca ocolește pe la S Muntele Sturu - cu abrupturi fotogenice, dar greu accesibile. Coborârea accentuată ne scoate la primele aşezări ce ţin de satul Pripoare, apoi urmăm un drum de căruță ce continuă paralel cu Drumul Loviștei, vechi drum folosit de legiunile romane, considerat cel mai vechi drum din Valahia, din păcate prea puțin întreținut și nevalorificat turistic. La capătul lui se află centrul de informare turistică și un monument care marchează lupta de la Posada.

Observații

Fostul marcaj CR a fost înlocuit cu BR pe porţiunea Poiana Stâna Mocirlele - satul Pripoare. Marcaje mai rare pe izlazul deasupra satului Pripoare. Traseul este recomandat doar drumeţilor bine pregătiţi. E posibil că în timpul iernii să existe porţiuni în care poteca poate fi parcursă doar cu colţari.

Vreme

Persoane care au contribuit si comentat

 

gara CFR Mănăstirea Turnu - Cabana Cozia - sat Pripoare (C.N.I.M.T.) în Vâlcea, Cozia este un traseu de drumeţie dificil.

Etichete

0
0 voturi

Comentarii

Comentariul dumneavoastră