Traseul 18 CR este traseul de legătură dintre Piatra Pușcată (Herculane) și satul Isverna, vizitând un frumos sector: Cheile Tâmnei, Crovul Mare și creasta Munţilor Mehedinţi. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în aprox. 4 - 4.5 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.
Până la intrarea în Crovul Mare, poteca CR (traseul 18) are tronson comun cu PG (traseul 17). Traseul pornește de la km 26 al drumului naţional de pe Valea Cernei, din dreptul unei parcări cu loc de popas, numit Piatra Pușcată. Din defileul ce aici are aspect de adevărat canion, apucăm poteca la dreapta prin pădure, printre bolovani imenși, într-un urcuș continuu și abrupt cu o diferență de nivel de +700 m, fapt ce poate fi descurajant și destul de solicitant. Într-o poiană străjuită în partea superioară de pereţii calcaroși ai Munților Mehedinți, întâlnim câteva case ţărăneşti pitorești cu grădini și livezi (la cca. 45 min de la start).
Facem un ocol larg spre dreapta, pătrundem din nou în pădure, trecem de o brână cu un minunat loc de belvedere, apoi ajungem în zona de stâncărie, la intrarea în Cheile Tâmnei (Foeroaga Tâmnei) – o lume fermecătoare a pereților verticali. Aici parcurgem o succesiune de trei sectoare de chei, în ținutul Pinului Negru de Banat și tragem cu ochiul la priveliștea frumoasă din spatele nostru spre Valea Cernei, Munții Cernei și Munții Godeanu.
La capătul urcușului ne întâmpină deschiderea din vârf de munte numită generic Crovurile din Mehedinți și pătrundem în Crovul Mare, o dolină imensă, adâncă de peste 100 m, înconjurată de pereți de calcar. Nu putem să nu fim mirați de prezența crovurilor, aceste poieni verzi, circulare sau alungite (formate prin tasare) la mare altitudine. Munții Mehedinți au un perete vestic foarte prăpăstios, însă aici ne aflăm într-o oază de poienițe suspendate.
Chiar de la intrarea în Crovul Mare poteca se desparte în trei. Poteca CR continuă urcarea voinicește într-o zonă stâncoasă până în Poiana Tâmnei, unde pajiştea plată şi verde contrastează de minune cu albul crestelor de calcar. Panta se mai domolește și urcăm lin până pe drumul de creastă, marcat cu BR (traseul 22). la N de Vârful Broscan (1308 m).
Din creastă începe coborârea spre satul Isverna, mai întâi printr-o pădure tânără de fag şi tei, apoi prin rezervația botanică Isverna, o zonă montană în a cărei areal vegetează mai multe specii floristice rare, printre care: unghia-ciutei (Asplenium ceterach), ruginița (Asplenium lepidum), gențiana (Gentiana cruciata) și sânziana roșie.
Comentarii