Traseul 4 BA este traseul ce leagă zona Păușa (gura pârâului Păușa) de Cabana Cozia, trecând pe la Mănăstirea Stânişoara, unul dintre cele mai frumoase așezăminte monahale din țară. Este un traseu solicitant, cu pante abrupte și un scurt sector echipat cu cabluri, cu peste 1600 m diferențe de nivel, în cca. 5.5 - 6 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme, fiind recomandat echipament adecvat (colțari).
În localitatea Păușa se găsește un indicator discret spre Mănăstirea Stânişoara 6 km. Suntem însoțiți pentru scurt timp de marcajul CA (traseul 5), apoi poteca BA părăsește drumul la stânga, într-o urcare pitorească prin pădurea dealului Păuşa. Ajungem pe culmea defrişată a Vârfului Păușa, cu o frumoasă priveliște spre abruptul S al munţilor Cozia. La E deslușim adânca vale a Păușei cu drumul forestier pe care urcă CA.
De aici traseul devine o plimbare de aprox. 30 min până în Şaua La Troiţă, nod de poteci cu magistrala BR (traseul 1) și varianta CG de urcuș dinspre Barajul Turnu (traseul 3). Marcajele BA şi BR continuă împreună o bucată, în urcuş uşor, în direcţia Poiana Stânişoara până într-o zonă cu pereţi stâncoşi, loc unde se află Grota din Cale. Aici BA face dreapta și traversează pantele muntelui Sălbaticul. De pe stânci putem observa Valea Gardului cu cascada sa firavă, dar înaltă, accesibilă pe marcaj PR (traseul 6) și Colții Foarfecii. Continuăm pe faţa nordică a muntelui Sălbaticul și ajungem în cca 10 min la pajiștile Mănăstirii Stânişoara, unul dintre cele mai frumoase așezăminte monahale din țară.
Din curtea mănăstirii, după un popas binemeritat, poteca iese spre o stâncă care parcă barează calea, pe care o depășim susținut spre NE, pe pantele muntelui Fruntea Oii. După alte 15-20 de min ajungem la firul pârâului Bulzu, dincolo de care câteva pante înclinate, ne conduc la locul de belvedere „Colţii lui Damaschin”, cu o amplă privelişte asupra versantului sudic al Coziei. Un urcuș susținut de cca. 30 min ne scoate pe Muchia Vlădeasa, într-o mică poieniţă, unde întâlnim marcajul TA (traseul 7).
Urmăm o potecă ciobănească de-a lungul muchiei, apoi evităm coama, continuând pe coasta muntelui până într-o șa din apropierea abruptului Piatra Bulzului (1.5 h de la Mănăstire). Spre N poteca devine tot mai solicitantă, trecând din nou pe faţa vestică, unde întâlnim o scurtă porţiune echipată cu cabluri, care înlesnesc trecerea pragurilor stâncoase de sub pereţii Bulzului. Zona are aspect de canion alpin și necesită atenție sporită. La capăt, câteva serpentine ne scot în culme, unde există o potecă nemarcată către vârful Bulzu.
BA continuă pe muchia principală și ajunge la o creastă de legătură cu vf. rotunjit Durduc, vârf care oferă o belvedere fermecătoare asupra Colţilor Foarfecii. De-aici urcăm ușor pantele sudice ale Vârfului Ciuha Mică, apoi coborâm în șaua unde se află Cabana Cozia. Această coborâre spre cabană ne deschide o frumoasă perspectivă asupra vârfului ascuțit al Coziei, care domină împrejurimile. Cabana Cozia poate găzdui 50 de persoane în condiții moderne, cu meniuri tradiționale românești, sobe de teracotă și personal amabil.
Comentarii