Parângul glaciar - spectacolul lacurilor de la obârșia Jiețului

Munții Parâng - prezentare generală

Grupa Parâng-Șureanu-Lotrului este cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase din țară. De la E la V măsoară aprox. 50 km, iar de la N la S, cca 25 km. 

Privit dinspre nord, Parângul apare ca o imensă fortificație dominată în prim-plan de turnul Vf. Cârja (2405 m), primul dintr-o serie de 3 vârfuri de peste 2400 m (Gemănarea, Stoiniţa şi Cârja) care obturează câmpul vizual spre acoperișul Olteniei, vârful Parângul Mare (2519 m).

Creasta Munților Parâng văzută de pe Vârful Cârja - © Liana Marin

În spaţiul vast dintre Jiu şi Olt, masivitatea acestor munți este foarte bine evidențiată prin structura geologică și detaliile geografice. În Munții Parâng se găsește al patrulea vârf ca înălțime în ierarhia Carpaţilor româneşti (după Moldoveanu, Negoiu si Vistea Mare din Munţii Făgăraş) - vârful Parângul Mare (2519 m), 3 vârfuri de peste 2400 și 15 vârfuri de peste 2.300 m.

Relieful este puternic marcat de urmele ghețarilor, care în Cuaternar dominau vârfurile Parângului. Urmele acestora se văd și în zilele noastre în uriaşe circuri glaciare și văi de origine glaciară, bine conturate, cu pereţi aproape verticali şi fundul netezit.

Căldarea Roșiile și Vf. Parângul Mare. - © Daniel Morar

Căldarea Roșiile - © Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

Din aceste considerente, Munții Parâng sunt asemănători atât cu Munții Făgăraș cât și cu Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare.

Parângul este al treilea masiv ca număr de lacuri glaciare: cca. 40, cantonate în trei complexe glaciare mari: cel al Jiețului, al Lotrului și Latoriței. 

Accesibilitate:

Faptul că pe traseele din masiv sunt puține cabane și refugii montane, îl face destul de greu de abordat. Așadar vorbim despre un munte care necesită o bună pregătire fizică, experiență și echipament adecvat. 

Principala realizare cu importanță turistică pentru munții Parâng este stațiunea Parâng și Transalpina (Drumul Regelui), cea mai înaltă șosea din țară (2.145 m - în Pasul Urdele). 

Telescaun Parang - © Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

Transalpina, Drumul Regelui - © Marian Stan

Dacă în timpul iernii sunt căutate staţiunile unde se pot practica sporturile de iarnă, sezonul cald aduce oportunitatea de a urca pe creste, de a vizita lacurile glaciare aflate în inima masivului și de a porni în drumeții pe picioarele desprinse din masiv.

Dinspre Petroșani spre Voineasa, se parcurg cca. 20 km până la Cabana Groapa Seacă, important punct de plecare spre traseele turistice din nord.

-Cruce Roșie: Cabana Groapa Seacă - Plaiul lui Dăncilă - Vf. Mija - nemarcat spre Vf. Cârja

-Cruce Galbenă: Cabana Groapa Seacă - Lacul Verde / Lacul Îngheţat / Lacul Cârja

-Punct Roșu: Cabana Groapa Seacă - Refugiul Agăţat - Lacul Mândra - Șaua Gruiu

-Bandă Albastră: Pasul Groapa Seacă - Șaua Huluzu - Vârful Găuri - Șaua Piatra Tăiată

-Cruce Roșie: Cabana Obârșia Lotrului - Valea Lotrului - Lacul Gâlcescu - Șaua Piatra Tăiată

Mai puțin folosite și astfel, cu marcaje rare, pornesc spre creasta principală traseele dinspre S și SV:

-Punct Roșu: Defileul Jiului - sub Vf. Recii - Vf. Mândra - Vf. Parângul Mare, lung și anevoios

-Cruce Roșie: Crasna - Muntele Molidvișu - Vf. Mândra - Vf. Parângul Mare, lung și anevoios

-Triunghi Albastru + CR: Cărpiniș - M. Molidvișu - Tătărau - Vf. Mândra - Vf. Parângul Mare

Datorită timpilor de parcurs, cele mai accesibile trasee sunt cele dinspre Petroșani sau dinspre Pasul Urdele, pe traseul principal de creastă, Bandă Roșie

Vizită la lacurile glaciare de la obârșia Jiețului

Pentru a ajunge la izvoarele Jiețului, unde găsim căldările cu lacuri Roșiile Mândra și Zănoaga Stânei, dispuse în trepte, la aproximativ 2000 m altitudine, avem două opțiuni:

Cabana Groapa Seacă - Refugiul Agăţat - Lacul Mândra - Șaua Gruiu - Parângul Mare

Marcaj Punct Roșu, cca. 10 km lungime, peste 1200 m urcări cumulate, 4-5 h de drumeție

Pentru acest traseu, pornim de la Cabana Groapa Seacă, importantă bază de acces. În ultimii ani, cabana s-a modernizat, are restaurant, saună în aer liber și un ciubăr cu apă caldă, așadar în weekenduri poate fi un flux mare de turiști, mai ales vara. 

Cabana Groapa Seaca - © Csaba-Ilie Silvesan

De la cabană coborâm 5 min pe șosea în direcția Petroșani, apoi urmăm drumul forestier care însoțește malul stâng geografic al văii Jieţului, alături de marcajul Cruce Galbenă (care vizitează Lacurile Verzi, Tăul Înghețat și Lacul Cârja) și Cruce Roșie (spre Vf. Mija - Cârja). PR continuă pe drum înspre refugiul Agăţat, urmând valea până când pârâul Jieț se bifurcă între pârâul Roșiile și pârâul Ghereș (1 415 m alt).

Continuăm de-a lungul pârâului Roșiile, cca 20 de min și ajungem  în poieniţa unde se află pitorescul Refugiu Agăţat, cocoțat pe o stâncă ascuțită, la înălțimea de 5,5 m. Refugiul oferă 10 locuri în condiții de bivuac. 

Refugiul Agatat - © Liana Marin

De la refugiu, poteca se bifurcă (pe firul apei sau la dreapta văii) - apa trebuie trecută desculț, apoi depășim o zonă cu jnepeni și ajungem la o fostă stână. 

Până la căldarea inferioară a Lacului Zănoaga Stânei, trecem pe lângă rămășitele unui avion căzut acum câteva decenii. Lacul Zănoaga Stânei (1910 m) este primul care ne răsplătește eforturile și malul lui nordic, ierbos poate fi folosit ca un loc bun de campare.

Lacul Zanoaga Stanei - © CAR Cluj

Lacul Zanoaga Stanei - ©  Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

De la Lacul Zănoaga Stânei, urcușul devine destul de anevoios, înaintarea se face pe lespezi mari - sector pe care sunt recomandate bețele de trecking. Ajungem în căldarea Roșiile cu Lacul Lung (formă alungită), de unde o potecă nemarcată scurtă duce la lacul Roșiile. 

Caldarea cu Lacurile Lung și Roșiile - © Marian Stan

Lacul Roșiile (1980 m) este considerat lacul glaciar cu cea mai mare adâncime din Munții Parâng (17,6 m) - motiv pentru care mai este numit și Tăul Fără Fund, este situat la marginea imensei căldări a Roșiilor și este separat printr-o morenă laterală de Lacul Lung.

Lacul Rosiile si Lacul Lung  - ©  Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

Lacul Roșiile este înconjurat de grohotișuri desprinse din vârfurile ce străjuiesc căldarea (Pâcleșu, Gruiu) și de asemenea, se poate campa cu cortul în condiții de bivuac.

Lacul Roșiile - © Csaba-Ilie Silvesan

Continuăm ascensiunea spre Lacul Mândra, situat la cea mai mare altitudine din Munţii Parâng (2148 m). 

Lacul Mândra, Lacul Roșiile și Lacul Lung - © Daniel Morar

Lacul Mândra, parcă protejat de Șaua Gruiu, foarte abruptă, este poarta de acces spre creasta principală și spre Vârful Parângul Mare (2519 m). De pe malul lui putem zări pilonul aflat în creasta principală și poteca ce urcă abrupt, pe grohotiș, până în Șaua Gruiu. 

Lacul Mândra - © Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

Din Șaua Gruiu mai avem de urcat încă aprox. 200 m D+ pieptiș până pe Parângul Mare.

Vârful Parângul Mare - © Marian Stan

Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a.

Creasta Parângului spre Parângul Mic - © Csaba-Ilie Silvesan

Gruiu-Paclesa-Iesu - © Csaba-Ilie Silvesan

Transalpina (Șaua Urdele) - Vf. Iezer - sub Vf. Mohoru - M. Setea Mare - Șaua Pâcleșa - Vf. Ieșu - Vf. Gruiu - Vf. Parângul Mare

Marcaj Bandă Roșie, peste 1500 m diferențe de nivel cumulate, 5-6 h de drumeție, lung și anevoios. Per total, traseul spre Vârful Parângul Mare este format dintr-o serie de urcușuri și coborâșuri obositoare.

După ce urcăm din Șaua Urdele pe Vf. Iezer, aprox. 100 m D+, urmează Vf. Mohoru (2337 m), care se ocolește pe la nord. 

Cele 7 serpentine ale Transalpinei - © Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

Vf. Iezer si Transalpina - © Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

Vf. Iezer - © Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

O rază de soare pe Vârful Mohoru - © Marian Stan

Din Șaua Mohoru, o suită de urcușuri și coborâșuri mai lejere ne conduc la stâlpul indicator (situat aproape de Șaua Pleșcoaia) unde se desprinde marcajul Triunghi Roșu - spre căldarea lacurilor Gâlcesu, Pencu, Vidal, Iezer, și alte ochiuri de apă, accesibile prin Hornul Lacurilor - în aprox. 1 h. Distanța Transalpina - stâlp indicator Gâlcesu 1.5 - 2 h.

Lacurile Vidal și Gâlcescu - © Marian Stan

Hornul Lacurilor - © Csaba-Ilie Silvesan

Urmează un parcurs lung pe Muntele Setea Mare, cu priveliști spre circul glaciar Gâlcescu care în timp s-a modelat în mai multe praguri cu căldări glaciare, între care Căldarea Dracului, unică în sălbăticia ei, pe cea mai înaltă treaptă. 

Caldarea Dracului - © Ioan Muica

Căldarea Dracului adăpostește în partea de jos trei ochiuri de apă, între care lacul Păsări (de sub creasta omonimă) - este cel mai mare. 

Căldarea Dracului - © Ioan Muica

Lacul Păsări - © Radu Munteanu

Ceva mai jos și spre est se află căldarea Vidal, în care sclipește oglinda de apă a lacurilor Vidal și Pencu, iar pe ultima treaptă se află căldarea Gâlcescu, cea care adăpostește lacul cu același nume și care este cea mai întinsă.

Lacul Vidal - © Csaba-Ilie Silvesan

Lacul Galcescu - © Csaba-Ilie Silvesan

Lacul Vidal, cel verde, mai mare și Pencu, cel albastru, în planul apropiat.

Lacurile Vidal și Pencu - © Daniel Morar

Dincolo de Setea Mică, se deschide priveliștea spre zănoaga vecină (Căldarea Zănoaga), cu Lacul Zănoaga Mare (2030 m)

Lacul Zănoaga Mare - © Csaba-Ilie Silvesan

Din Șaua Piatra Tăiată avem opțiunea de a continua pe unul din picoarele nordice desprinse din creastă, marcaj Bandă Albastră - care urcă peste Coasta lui Rus (2301 m) și se îndreaptă spre Vf. Găuri (2244 m), cu vederi atât spre căldarea Găuri, cât și spre Căldarea Ghereșu, ambele adăpostind câte un lac glaciar mai însemnat și mici ochiuri de apă.

Lacul Găuri este cel mai mare din mica familie a ochiurilor de apă din căldarea Găuri.

Căldarea Găuri - © Csaba-Ilie Silvesan

Caldarea Ghereșu - © Csaba-Ilie Silvesan

De sub Vf. Piatra Tăiată coborâm pieptiș până în Șaua Ghereșu, situată deasupra căldării lacului Ghereșu. Urmează o nouă urcare de peste 200 m D+. pe culmea abruptă a varfului Ieșu (2310 m). După Vf. Ieșu, traseul devine și mai spectaculos. Lacurile Mândra și căldarea Roșiile fac din acest segment, unul de basm. 

Lacurile Mândra, Roșiile, Lung - © Daniel Morar

Lacul Mândra - © Alexandra Pușcașu - Bloguldecalatorii.ro

Continuăm urcări și coborâri succesive peste vârfurile Gruiu, Pâcleșa și Ieșu, apoi avem o ultimă urcare, solicitantă și destul de anevoioasă peste lespezii de sub Parângul Mare.

Vârfurile Gruiu și Parangul Mare - © Csaba-Ilie Silvesan

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Retezatul vestic cu MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Csaba-Ilie Silveșan, Alexandra Pușcașu, Marian Stan, Daniel Morar & more

Bucură-te de măreția acestui Munte spectaculos cu harta și aplicația Munții Noștri!

Căldarea Vidal văzuta dinspre Căldarea Dracului - © Daniel Morar

Lacurile Verzi  din Căldarea Sliveiului - © Radu Munteanu