Drumeții din zona V. Gălzii - Întregalde (Trascău)

Munții Apuseni sunt o oază de relaxare departe de aglomerația urbană și un areal cu un potențial turistic deosebit. Pentru turiștii care își doresc o vacanță frumoasă într-un cadru natural cu o mulțime de comori mai mult sau mai puțin cunoscute, mai mult sau mai puțin explorate, zona Gâlda de Jos - Întregalde, comstituie un bun prilej de potecărit în tihnă, descoperind bogăția Apusenilor. 

Citește și Drumeții din Valea Arieșului - zona Trascăului

Din Valea Gălzii și localitatea Întregalde se pot vizita câteva obiective turistice frumoase din Trascău: Cheile Cetii, Piatra Cetii, Poienile cu narcise de la Tecșești, Cheile Gălzii, Piatra Bulzului, Cheile Întregalde, platoul carstic Ciumerna, Iezerul Ighiel, Piatra Craivii ș.a.

Versiunea populară spune că denumirea de Întregalde provine de la faptul ca cea dintâi temelie de locuință a fost pusă între albiile celor doua ape curgătoare, aproape de confluența lor - Galda și Gâldioara. Până la Întregalde însă, vom trece printr-o serie de sate pitorești, unele încărcate de istorie, cătune mărginite de dealuri împădurite și drumul asfaltat de pe Valea Gălzii, ce răzbate printre pereții stâncoși, cu impunătoarea Piatra Ceții în fundal și cu valea lângă noi. 

Cheile Gălzii la iesire - © Amazing Romania

Așadar, la 16 km de municipiul Alba Iulia, localitatea Galda de Jos, atestată documentar încă din anul 1287 cu numele de Gald, își primește oaspeții în zona de contact a dealurilor Aiudului cu prelungirile Munţilor Trascău. În sat se află o biserică zidită în 1715 pe locul unei mai vechi biserici, cu picturi murale interioare din 1752 și un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. Tot în Galda de Jos găsim castelul feudal al familiei Kemeny (din secolul XVII), în stil baroc, unde au fost închiși 5 țărani care se răscoliseră la Câmpeni, și pe care se spune că, în anul 1784 Cloșca își pusese în gând să-i elibereze. Pe vremuri, în sec. XVII, pe locul castelului se afla un conac, care, cel mai probabil, a fost construit în stil renascentist și a cărui ziduri de protecție sunt vizibile și azi în partea de est a castelului. (sursa). Astăzi castelul adăpostește Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru persoanele cu dizabilități intelectuale.

 Castelul Kemeny - Galda de Jos - © Castel in Transilvania

Din Galda de Jos avem 2 opțiuni spre Întregalde:

➡️ drumeție: Galda de Jos - Cetea - "Băile Romane de la Cetea" - Piatra Cetii - Poienile cu narcise de la Tecșești - Muntele Cetii (pe deasupra Cheilor Întregalde) - Modolești - Întregalde

➡️ cycling / auto: Galda de Jos - Galda de Sus - Cheile Gălzii - Poiana Galdei - Defileul Galdei - Cheile Întregalde - Modolești - Întregalde

1) Drumeție Galda de Jos - Întregalde

Din Galda de Jos se urmează drumul până la Benic, unde o intersecție ne invită la dreapta spre Cetea, punct de start pentru traseul TR din Munții Cetii (Trascău). Urmând Valea Cetea, ajungem după cca. 1, 5 km la Cheile Cetii, într-o zonă pitorească cu stânci. În profil transversal, îngustarea lor maxima face să poți atinge cu mâinile ambii pereți în același timp și chiar să treci cu greu printre ei, la nivelul talvegului. Aici o cascadă înaltă de 5 m, a format o marmită de circa 3 m în diametru, denumită "Băile Romane de la Cetea". Cascada e ultima dintr-o serie de patru cascade formate de-a lungul Cheilor Cetii și are un debit impresionant chiar și vara. Cei care doresc să se răcorească, pot urca pe scara din cascadă, dar atenție: apa este foarte rece chiar și pe caniculă. Tot aici, pasionații de canyoning găsesc în Cheile Cetii locul perfect pentru adrenalină şi aventură - coborârea celor patru cascade se face în cca. 1 h. Atenție - poteca marcată nu ajunge la Chei - există o derivație de aprox. 200 de m pentru accesul în vale.

Derivație spre Baile Romane - © Amazing Romania

 Băile Romane de la Cetea - © Pensiunea Floare de Colț

De la chei, un drumeag ne duce la gospodăriile din marginea satului Răicani, apoi urcăm aprig la Vârful Piatra Cetii - 1233 m, cu priveliști frumoase spre Piatra Bulzului, Piatra Craivii (S) și Cheile Tecșești, (NE). Piatra Cetii constituie un obiectiv turistic plin de farmec, datorită detaşării sale ca înălţime faţă de culmile din jur.

 Piatra Cetii, văzută de pe Piatra Bulzului - © Cârtița Plimbăreață

Zona Piatra Cetii are statut de rezervație naturală, constituită dintr-un relief pitoresc, în cea mai mare parte reprezentat de creste, abrupturi, tancuri si stâncării, și parțial de versanți repezi acoperiţi cu vegetaţie forestieră. Piatra Cetii se remarcă și printr-o mare diversitate floristică, cu specii care necesită ocrotire. 

 Nemțișori pe Piatra Cetii - © Cârtița Plimbăreață

 Poiana cu narcise Piatra Cetii © Mihai C - Cluj-Napoca

Șerpuind prin pădure, coborâm apoi la un pâlc de gospodarii ce aparţin satului Tecșești, între care și gospodăria Avram (fostă Petric), în jurul căreia primăvara găsim narcise. Poienile cu narcise de la Tecșești este o rezervație naturală, de tip botanic, care conservă și ocrotește o specie de narcisă, numită de localnici rușculiță. În ultimii ani, datorită reducerii păşunatului, s-a constatat o creştere semnificativă a apariţiei narciselor pe păşunile din Tecşeşti.

Află care sunt rezervațiile de narcise aflate pe pantele munților din România, citind articolul 20+ rezervații cu narcise și alte plante rare de văzut în luna mai (I).

Livada lui Nea Petric din Tecșesti (actuală Avram)

De la Poienile cu narcise de la Tecșești, fie

➡️ continuăm pe marcajul TR spre platoul carstic al Muntelui Cetii, apoi spre Modolești

➡️ coborâm abrupt pe marcajul TG, înapoi în Valea Galdei.

Varianta TR

Poteca TR străbate dolinele platoului, urcă la un mic vârf, de unde coboară din nou, pe marginea unei prăpăstii mărginite de pini, apoi continuă pe un picior de deal printre gospodăriile satului Modolești, admirând valea Galdei. 

Stâlp indicator Modolești -  © Amazing Romania

Dincolo de comuna Întregalde, traseul TR continuă pe drumul carosabil de pe Valea Găldiței, peste podul văii lvăniș, prin Cheile Găldiței și Cheile Turcului. Complexul de chei format dintr-un relief pitoresc de creste, ţancuri şi abrupturi sculptate în calcar este situat în bazinul superior al Găldiței și deține statutul de rezervație naturală. Frumusețea locului impresionează prin alternanța dintre versanții abrupți și pâlcurile de fag în amestec cu gorun, pășuni și fânețe.

Varianta TG

Coborând abrupt pe firul Pârâului Cailor, pe varianta TG care vine tocmai de la Cabana Râmeț, ajungem în Valea Galdei, la drumul județean care ne va conduce pe cca 13 km, prin localitățile Modolești, Întregalde și Necrilești, depășind o serie de chei care dau farmec acestui drum auto. Primele pe care le traversăm sunt Cheile Întregalde, în inima Munților Trascău, cu versanţi golaşi, vârfuri sub formă de turnuri, creste, grote, blocuri calcaroase şi grohotişuri îmbinate cu pajişti de stâncărie. Proporţiile sunt pe măsură.

Intrarea în Cheile Întregalde - © Amazing Romania

2) Cycling / auto Galda de Jos - Întregalde

Dacă preferăm drumul auto dinspre Galda de Jos, vom trece rând pe rând de Benic, Galda de Sus și Cheile Gălzii (chiar înainte de a intra în Poiana Galdei) - printre cele mai înguste din țară, având uneori deschideri de culoar de numai 4 m.

 Intersecție Benic - © Amazing Romania

Drum auto Cheile Gălzii - © Amazing Romania

Mai departe drumul ne este călăuzit de primele stânci ale Cheilor Întregalde, care deja apar în peisaj: versanţi golaşi, vârfuri sub formă de turnuri, creste, grote, blocuri calcaroase şi grohotişuri îmbinate cu pajişti de stâncărie ne captează atenția.

 Cheile Gălzii - © Pensiunea Floare de Colț

După ce trecem de cele câteva case ale cătunului Poiana Galdei și de superba pensiune Floare de Colț, cu servicii demne de cele 4 margarete, intrăm în Defileul Galdei, unde intersectăm traseul de creastă al Munților Trascău. Dacă urmăm BR la stânga, putem ajunge la Piatra Bulzului - rezervatie geologică, reprezentata printr-un bloc calcaros în formă de creasta ascuţită, cu înălţimea de 71 m, ce domina satul Poiana Galdei.

 Piatra Bulzului și Alba Iulia, văzute de pe Piatra Cetii - © Cârtița Plimbăreață

 Piatra Cetii și Piatra Bulzului, privite de pe platoul Pietrei Bulzului - © Cârtița Plimbăreață

Revenind la drum, continuăm prin defileu, trecând și de Poiana Modolești și înaintăm încet-încet spre Cheile Întregalde. Rezervaţia naturală Cheile Întregalde se întinde pe o lungime de 800 m şi prezintă două mari vârfuri calcaroase, Plaiul (1.174 m, în partea nordică) şi Pleşa Caprei (1.139 m, în partea sudică). Ambele sunt resturi ale unui vechi platou, în care apa Gălzii a săpat această trecătoare gigantică, specifică reliefului carstic al Apusenilor.

Cheile Intregalde - © Amazing Romania

De la Cheile Întregalde ajungem rapid la Modolești, unde coboară și varianta TR propusă anterior (Cetea - Piatra Cetii - Poienile cu narcise de la Tecșești - Muntele Cetii - Modolești) și avem opțiunea unei noi poteci frumoase, în drumeție sau cu o biciletă de munte, prin cătunele aproape izolate ale Trascăului: Dealul Geoagiului, Boțani și Cheia, respectiv traseul 16 TA.

Spre Cheia - Cheile Râmețului - traseul TA - © Amazing Romania

Acesta  ne conduce la Cheile Râmețului, partea dinspre satul Cheia, unde găsim gazdă primitoare. Doi tineri inimoși au demarat un proiect de reamenajare și recondiționare a două case tradiționale, cu obiecte vechi, în care se poate locui la fel cum se trăia aici în urmă cu 100 de ani. Proiectul a fost denumit de inițiatori situl de conservare etnografică ”Satul Cheia”

 Satul etnografic Cheia, comuna Râmeț - © AMO Riders

Revenirea de la Întregalde spre Galda de Jos o putem face a doua zi, fie:

➡️ cycling / drumeție Întregalde - Necrilești - platoul carstic Ciumerna - Iezerul Ighiel - Defileul Ighiului - Ighiel - Cricău - Galda de Jos

➡️ drumeție Întregalde - pârâul Turcului (printre Cheile Găldiței și Cheile Turcului) - Piatra Craivii - Bucerdea Vinoasă / Defileul Cricăului - Cricău - Galda de Jos

3) cycling / drumeție Întregalde - platoul carstic Ciumerna - Iezerul Ighiel - Galda de Jos

De la Necrilești, se urcă în direcția sud-vest, până pe platoul carstic Ciumerna, la intersecția cu magistrala Bandă Roșie (traseul 1). Relieful carstic al platoului Ciumerna îți scoate în față doline și crovuri, iar cu puțin noroc poți găsi și niște peșteri foarte puțin umblate, cum e Peștera Bisericuța. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobanii de pe Ciumerna, iar în timpuri de restriște ca biserică, de unde și denumirea. Aici au fost găsite cranii și oase de Ursus speleus. (sursa).

 Peștera Bisericuța - © Pensiunea Floare de Colț

Stâlpii noi de marcaj ne ajută sa păstrăm drumul cu ușurinţă, iar după mai puțin de 1 km, se ajunge la intersecția cu marcajul Cruce Albastră (traseul 22), alături de care se coboară prin pădure, pe albia unui pârâu secat până la Iezerul Ighiel, cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Lacul are o culoare frumoasă , iar locul în care este așezat, între culmi împădurite, îi dă și mai mult farmec.

Iezerul Ighiel - Munții Trascău - © Marcel Giugea

După o pauză binemeritată lângă lacul turcoaz, se urmează CA pe drumul de-a lungul pârâului Ighiu, prin Defileul Ighiului, pe lângă multe case de vacanţă, până în localitatea Ighiel, cca. 11,5 km. Încă de la intrare în sat, peisajele sunt magnifice… te întâmpină șesul, presărat cu holdele de grâu și lanurile de porumb, străbătut de valea Ighielului, apoi te ademenesc pădurile maiestoase. Peste toate acestea, privește mândru protectorul satului, Piatra Poienii, un bloc de calcar de 15 m înălţime, declarată rezervație geologică, cu 5 trasee de escaladă între 8 și 12 m lungime (sursa). 

Piatra Poienii - sat Ighiel - © Liviu Vulcu

Din Ighiel ajungem la reședința de comună, satul Ighiu și continuăm spre Gâlda de Jos, pe drumul auto ce străbate localitățile Cricău, Craiva și Bucerdea Vinoasă, pe vechiul 'Drumul Vinului', cum a fost numit în epoca romană. Dealurile din împrejurimi constituie inima podgoriei Alba Iulia, unde se produc soiuri alese de vinuri, iar în zonă se află Crama Ţelna, una din cele mai vechi din Transilvania (sursa)

4) drumeție Întregalde - Piatra Craivii - Galda de Jos

De la drumul asfaltat din Întregalde, urmăm indicatorul TR (același traseu care a vizitat și Băile Romane, Piatra Cetii și Poiana Tecșești), pe o potecă care urcă paralel cu pârâul Turcului, printre Cheile Găldiței și Cheile Turcului și ajunge la un izvor cu loc de picnic. De aici vom urma un drum de exploatare care ocolește Vf. Sfredelașul și continuăm pe marcaj comun cu traseul de creastă BR până vom întâlni un izvor și începutul marcajului Punct Albastru, care urcă pe Piatra Craivii (traseul 21).

Pe Piatra Craivii - © Cârtița Plimbăreață

Ajunși în vârf efortul ne va fi răsplătit de o priveliște impresionantă în toate direcţiile, admirând în apropiere silueta fotogenică a Pietrei Bulzului. De la crucea din vârf (cota 1.078), se pot admira în condiții de vizibilitate maximă Cheile Turzii, Piatra Cetii, văile Munților Trascău, Culoarul Mureșului, Alba Iulia, Sebeș, Munții Șureanu, chiar și crestele Făgărașilor.

 Crucea de pe Piatra Craivii - © Cârtița Plimbăreață

Dacă mulți urcă pe Piatra Craivii strict pentru priveliști, există, totuși, câțiva care merg acolo doar pentru că le place istoria. Pe Piatra Craivii, la baza versantului, se află urmele cetății dacică Apoulon, găsită accidental în timpul unor săpături arheologice, acum peste 50 de ani. Cetatea Apulon (Piatra Craivii) se desfășura pe terase, în cea mai mare parte amenajate artificial și susținute de ziduri. Platformele amenajate dispuneau și de turnuri de apărare iar cercetările arheologice efectuate în zona cetății în anii 60 au scos la iveală sanctuare cu baze de piatră de genul celor de la Grădiștea Muncelului (Sarmizegetusa Regia) (sursa) Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani (sursa).

De la Piatra Craivii, revenirea spre Galda de Jos o facem păstrând poteca TR spre Bucerdea Vinoasa, apoi urmând drumul auto spre Cricău - Gâlda de Jos. În Cricău puteți alege să vizitați doua obiective turistice de interes.. E vorba de Biserica Reformată Calvină, cu incinta fortificată, ce datează din secolul al XIII-lea și conacul San Benedictus, denumit după patronul spiritual al bisericii din apropiere. Clădirea conacului a aparținut unui veritabil grof al vinului, Burger Adalbert, care deținea mari suprafețe de teren viticol în zonă. De câțiva ani, conacul a fost transformat în pensiune. De altfel, multe din casele din Bucerdea Vinoasa și Cricău poarta cu mândrie însemnul “pivniță de vinuri”. 

Biserica fortificată din Cricău - © Wikimedia Commons

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru un viitor concediu activ, descoperind Munții Trascău și impresionantele lui atracții cu harta de drumeție MN 10 Munții Trascău.

Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Arieșeni 

Nu te-ai convins încă că merită vizitate aceste locuri?

 Piatra Bulzului și Piatra Cetii la apus  - © Cârtița Plimbăreață

Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Ocolișel - Belioara