Călător în Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Toamna pe Valea Cernei

Pentru că încă e toamnă, vă invităm la o drumeție în lumea plină de culoare a Parcului Național Domogled-Valea Cernei. Toamna are un farmec aparte în munții cu altitudini mici și mijlocii, acolo unde pădurea de foioase se îmbracă în culori calde. Dintre munții care se pretează la astfel de drumeții vă recomandăm: Munții Cozia, Munții Trascăului, Munții Buila-Vânturarița sau, de ce nu, Munții Mehedinți și Munții Cernei. Noi pe aceștia i-am ales. Pare un demers imposibil, acela de a-ți dori să prezinți o zonă geografică atât de vastă și atât de bogată în frumuseți într-un singur articol. Fără pretenția unei prezentări exhaustive, încercăm să atingem măcar puțin din prinosul cu care natura și istoria a înnobilat aceste locuri.

Citește și Cozia, un munte giuvaier - mic Olimp al României

 

Munții Cernei cu Vf. Zscol și Vf. Arjana

Valea Cernei – istorie, oameni, locuri

Valea Cernei a fost numită cu temei cea mai frumoasă vale din Carpați. Din multe puncte de vedere Valea Cernei este un muzeu viu, cu lecții despre istorie, geologie, relief, climă, vegetație, faună, peisaj și, nu în ultimul rând, despre oameni și așezările lor. Situată într-o zonă de interferențe geotectonice, geologice, climatice, biogeografice și istorice, această vale are un specific unic. Pe stânga este străjuită de Munții Mehedinți, calcaroși, cu suita de elemente ale morfologiei calcaroase, iar pe dreapta de Munții Cernei, mai înalți, mai eterogeni litologic și cu comunități umane cuibărite în unele dintre cele mai izolate sate din România (Ineleț, Prisăcina, Dobraia etc). Au existat astfel argumente multiple și consistente pentru crearea aici a Parcului Național Domogled - Valea Cernei. În cadrul acestuia au fost delimitate, nu mai puțin de zece rezervații naturale. Fiecare componentă naturală a fiecărei rezervații poate fi în sine subiectul unui articol. Toponimia Văii Cernei include câteva denumiri specifice, cum ar fi ciucevele spre obârșia Cernei și a Cernișoarei (Rezervația naturală Ciucevele Cernei, cu Ciuceavea Mare, Ciuceavea Frasinului) și geanțurile, în aval de Cerna Sat (Geanțul Glodului, Geanțul Hermanului). Acestea sunt înălțimi calcaroase, care însoțesc valea, pe care o domină cu 400-500 m diferență de nivel. Un alt toponim frecvent este cel de „crac”, folosit pentru a denumi culmile secundare care coboară din culmea principală a Munților Cernei spre Valea Cernei ( Cracu Vlașcu Mare, Cracu Stânei).

Munții Cernei reflectați în lacul de acumulare Prisaca

Ciucevele Cernei și M. Godeanu

Pinul negru de Banat

Băile Herculane – mărire și decădere

Băile Herculane, o stațiune care a stat sub gloria a trei imperii: Imperiul Roman, Imperiul Habsburgic și, în cele din urmă, imperiul dezolării. Putem spune că istoria turismului pe teritoriul României începe aici, pe Valea Cernei, la Apele Sacre ale lui Hercule. Aceasta este stațiunea cu cea mai veche atestare documentară din România, pe o tabula votivă descoperită aici fiind înscris anul 153 d.H. Din păcate, la Băile Herculane, realitatea prezentului nu se ridică la cota valorii trecutului său. De la statut de băi imperiale, vizitate de împăratul roman Caracalla în antichitate, sau de către împărați ai Imperiului Habsburgic, printre care Franz Joseph, a devenit unul dintre locurile îndrăgite de împărăteasa Elisabeta, Sisi.

Hoteluri la Băile Herculane

Statuia lui Hercule din centrul vechi

Hercule și dezolarea din jur

Fațade de clădiri vechi

Munții Mehedinți – munții crovurilor

Munții Mehedinți sunt o continuare spre SV a Munților Vâlcan, cea mai joasă diviziune din Grupa Retezat-Godeanu. Sunt cuprinși între Valea Cernei, Dunăre, râul Motru și Podișul Mehedinți. Culmea lor principală este orientată NE-SV și are un profil transversal asimetric, fiind abruptă spre Valea Cernei și domoală spre Podișul Mehedinți. Înălțimile maxime se ridică puțin peste 1300-1400 m. Cel mai înalt vârf este Vârful lui Stan -  1466 m. Sunt fragmentați de văi scurte,  dar puternic adâncite, care își formează sectoare de chei. Nota de personalitate a reliefului este dată de formele carstice, mai ales de exocarst: chei, polii, uvale, doline și lapiezuri. Un alt aspect de specificitate al acestor munți este dat de caracterul meridional (submediteranean) al climei, vegetație și faunei.

Munții Godeanu văzuți din M. Mehedinți

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

 

Poienile Porcului

Lapiezuri sub Vf. Pietrele Albe

 

Vf. lui Stan, cel mai înalt din M. Mehedinți

Abruptul NE al Vf. lui Stan

Citește și Toamna în Mehedinți - Vârful lui Stan și Poienile de Sus (Crovuri)

Munții Cernei – munții cătunelor din nori

Munții Cernei reprezintă o continuare spre SV a Munților Godeanu, însoțind Cerna pe partea dreaptă pe aproximativ 40 km, de la Valea Olanului până la confluența acesteia cu Belareca. La nord sunt delimitați de Valea Hidegului, iar la sud de Valea Cernei. Altitudinea lor maximă este atinsă în Vf. Dobrii, 1928 m. Litologic sunt alcătuiți predominant din șisturi cristaline și roci sedimentare, formațiunile calcaroase ocupând partea joasă, dinspre Cerna, sub forma unor fâșii  paralele cu valea. Pe versantul sudic al acestor munți, dinspre Valea Cernei, stau suspendate, deasupra abrupturilor calcaroase, catune izolate: Dobraia, Prisăcina, Cracu Mare, Ineleț, Scărița. Acestea sunt cele care dau originalitatea acestor munți, sunt satele din nori.

Vf. Zascol din M. Cernei

Cătunul Prisăcina din M. Cernei

Obiective turistice:

Sunt atât de multe încât lista ar fi prea lungă pentru a fi toate enumerate. Precizăm că ele fac parte atât din categoria amenajărilor sau construcțiilor omenești, cât și din categoria celor naturale ( chei, cascade, grote etc). Am ales să prezentăm doar două, pe care am avut ocazia să le vizităm.

Cascada Vânturătoarea

Spre ea duce, de la Podul Vânturătorii, poteca marcată cu Cruce Roșie (în 1h-1.30h). Cascada Vânturătoarea din Munții Cernei sau cascada 360 de grade, numind-o astfel deoarece poate fi admirată din toate unghiurile, inclusiv din spate, dinspre peretele peste care cade. Anotimpul ei de aur este toamna. Dar chiar și atunci trebuie îndeplinite câteva condiții pentru a te putea bucura deplin de spectacol. În primul rând debitul ei de apă trebuie să existe. Poate scădea în anumiți ani foarte tare, astfel încât fuiorul de apă să fie prea redus. Atenție, există și un ciclu diurn, astfel încât după o anumită oră din zi, sa scadă. Apoi, trebuie să fii acolo la ora la care Soarele iese de după Vf. Inălățul Mare, pentru a prinde jocul razelor de soare în stropii de apă. Dacă toate ”planetele” s-au aliniat, spectacolul este garantat. Spor la admirat!

Cascada Vânturătoarea

Cascada Vânturătoarea

Dimineața la Cascada Vânturătoarea

Cascada Vânturătoarea privită din spatele apei

De la Cascada Vânturătoarea spre M. Mehedinți

De la Cascada Vânturătoarea spre Cheile Țăsnei

Cățărare alpină pe peretele Vânturătorii

Peretele Vânturătorii

Peștera Hoților (Grota Haiducilor)

Spre ea duce, în 5 minute de la șoseaua de pe Valea Cernei, poteca marcată cu Triunghi Roșu și Triunghi Albastru. Este localizată în versantul drept al Văii Cernei, la 186 m altitudine, la doar 600 m distanță de statuia lui Hercule și foarte aproape de Hotel Roman. Are trei galerii, în lungime totală de 143 m și trei deschideri naturale. Ce are deosebit această peșteră, este faptul că pereții săi sunt acoperiți de inscripții, dintre care unele foarte vechi. Cea mai veche inscripție identificată este din 1820. Surse orale mărturisesc că însăși împărăteasa Elisabeta, Sisi, s-ar fi semnat pe pereții peșterii, dar că inscripții mai noi ar fi acoperit urmele.

Grota Haiducilor

Inscripții pe pereții de la Grota Haiducilor

Traseul: Piatra Pușcată – Cheile Tâmnei – Poienile de Sus – Vf. Pietrele Albe – Poiana Țăsnei – Cheile Țăsnei – Pensiunea Dumbrava.

Date tehnice: marcaj: Punct Galben; distanța: 20 km; diferența de altitudine, cu tot cu urcările pe belvederile din crovuri: 1400 m; timpul necesar, cu tot cu rătăcirile de marcaj și popasuri: 9 ore, adică exact cât este trecut pe indicatorul de la Piatra Pușcată. Acesta oferă și alte detalii, cum ar fi timpii intermediari: 2 ore – Cheile Tâmnei; 20 de minute – Crovul Mare; 40 de minute – Poiana Porcului; 40 de minute – Crovul Medved; 30 de minute – Ploștinoarele; 40 de minute – Vf. Pietrele Albe; 2 ore Poiana Țăsnei; 1.30 ore – Cheile Țăsnei; 40 de minute – Pensiunea Dumbrava. Adunate toate, se ajunge la 9 ore.

Indicatorul de traseu spre Cheile Tâmnei

Dificultățile traseului: lipsa vizibilității potecii pe anumite porțiuni dintre Vârful Pietrele Albe și aproximativ bifurcația noului marcaj cu marcajul vechi dinspre Poiana Țăsnei spre Vf. Pietrele Albe. Poteca străbate desișuri arbustive, pe unde nici nu ai bănui că poate fi. Mai mult, când acest lucru se întâmplă în locuri unde poteca face un cot, tendința este de a căuta continuarea ei înainte. Revenind la locul unde vechiul și noul marcaj se despart, merită amintite două aspecte:

Primul e că la această bifurcație, în coborâre spre Poiana Țăsnei, poteca face un unghi destul de ascuțit (vreo 60°) la dreapta (spre V). Tendința, demonstrată pe teren prin existența urmelor (dar și prin urmele înregistrate pe o anumită aplicație, care evidențiază bâjbâirea multor turiști), este de a continua înainte. Aici ar merita instalat un stâlp indicator.

Al doilea aspect e că, pe anumite aplicații, cartarea potecii a rămas pe vechiul marcaj. Urmărind noul marcaj, aplicația ne indica mereu că suntem pe lângă potecă, sute de metri mai spre vest.

Porțiuni din traseu unde poteca e greu de urmărit

Descrierea traseului

Piatra Pușcată - Poiana Tâmnei

Intrarea în traseu se face la Piatra Pușcată, loc unde există o mică parcare, la momentul vizitei noastre fiind parțial ocupată de materialele folosite pentru întreținerea drumului. La intrarea pe potecă te întâmpină un stâlp informativ cu date foarte precise și detaliate (astfel de stâlpi sunt pe toata Valea Cernei la intrările pe trasee). Excelent, Bravo! Urcarea se face pe o vale pietroasă, cu cărare pământoasă, destul de abruptă. În acest sector poteca și marcajele sunt vizibile. După 35 de minute se ajunge la un izvor, amenajat cu adăpătoare din lemn pentru animale. La 5 minute după izvor este bifurcația de marcaje: Punctul Galben, Punctul Roșu și Crucea Roșie continuă la dreapta spre Poiana Tâmnei (Poiana lui Beniog), iar Triunghiul Albastru merge spre stânga, spre Vf. lui Stan. Bifurcația este marcată printr-o inscripție cu vopsea roșie pe un bolovan.

Parcarea de la intrarea spre Cheile Tâmnei

Poteca debutează abrupt prin pădure

Stânci văzute de pe potecă

Izvorul cu jgheab

Piatra cu indicații despre trasee

Poiana Tâmnei - Crovul Mare

Imediat după acest bolovan poteca iese în Poiana Tâmnei sau a lui Beniog, în anumite surse. Poteca traversează poiana de la nord spre sud, printre adăposturi și anexe pastorale, oferind perspective spre abruptul Munților Mehedinți din acest sector. Se poate vedea spre stânga despicătura Cheilor Tâmnei (Foeroaga Tâmnei), iar spre dreapta deschiderea (foeroaga) din zona Poienilor Porcului. În partea superioară a poienii, regăsim marcajele Punct Galben, Punct Roșu, Cruce Roșie pe trunchiul unui fag bătrân. Poteca urcă în serpentine și iese, spre stânga, pe o mică brână de stâncă, într-un loc de belvedere de la baza Cheilor Tâmnei. De aici pot fi admirați Munții Cernei și abruptul Munților Mehedinți, până departe spre Herculane. Poteca continuă printre pereții abrupți ai Cheilor Tâmnei, trecând peste grohotișuri, săritori și mici brâne de piatră. După 15 minute, prin zona cea mai strâmtă a cheilor, se iese în partea mai domoală a acestora. De aici, privind în urmă, se pot vedea Munții Cernei ca printr-o fereastră ornată de pinii  negrii de Banat.

Cheile (Foeroaga) Tâmnei

O altă foeroagă de sub Poienile Porcului

Adăpost pastoral din Poiana Tâmnei

Privire spre avalul Văii Cernei de la baza Cheilor Tâmnei

Munții Cernei de la baza Cheilor Tâmnei

Cătunul Scărișoara văzut din Cheile Tâmnei

Cheile Tâmnei

Cheile Tâmnei

„Portița” spre poieni a Cheilor Tâmnei

Partea finală, pietroasă

Crovul Mare

Variante de traseu din Crovul Mare

După alte 15 - 20 minute parcurse din acest loc, se iese printr-o ”portiță” stâncoasă în Crovul Mare. Există un contrast destul de mare între aspectul rece și auster al Cheilor Tâmnei și dolina Crovul Mare, cu fundul ei plat, pigmentat de câțiva fagi și un molid, chiar lângă fundația unei vechi stâne. Bordurile dolinei au aspectul unor povârnișuri, garnisite cu lapiezuri sau grohotișuri. Imediat după ce am trecut de ”portița” acestei doline, există următoarea bifurcație importantă de trasee:

Punctul Roșu – continuă spre stânga (NE), spre Șaua Arșasca;

Crucea Roșie – continuă în față (SE), spre localitatea Isverna;

Punctul Galben – continuă spre dreapta (SV), prin crovuri, spre Vf. Pietrele Albe și mai departe spre Cheile Țăsnei și Pensiunea Dumbrava.

Variantele de urmat din Crovul Mare

Crovul Mare

Crovul Mare, spre Foeroaga Tâmnei

Crovul Mare - Poienile Porcului - Crovul Medved - Poiana Ploștinoarele

Din locul de bifurcație, care nu este marcat prin vreun indicator turistic, Punctul Galben, pe care îl vom urma prin crovuri face spre dreapta un unghi de aproximativ 90°. Trece pe lângă fundația din piatră a fostei stâne și urcă povârnișul, înierbat în partea inferioară și cu lapiezuri la partea superioară, spre șaua care separă Crovul Mare de Poienile Porcului. Marcajul este mai rar, dar nu cred ca ar putea fi probleme de orientare pe timp favorabil. Pentru cel care nu a mai fost în crovuri, ieșirea în șaua dintre Crovul Mare și Poienile Porcului este o revelație. Atât de frumos se văd Poienile Porcului de acolo, și acele țancuri (geanțuri) calcaroase care le separă de marele abrupt al Munților Mehedinți, încât îți trebuie ceva timp să stai să la admiri. De aici parcursul e clar, ȋn lungul dolinelor până spre următoarea înșeuare, cea care separă Poienile Porcului de Crovul Medved. Marcajul apare rar, dar poteca este relativ vizibilă. Dacă ești curios, aici te poți abate cu atenție spre punctele de belvedere din ”foeroage” sau de pe țancurile piramidale, ca să admiri Valea și Munții Cernei de dincolo de ele. Un astfel de punct de belvedere există chiar pe pragul (înșeuarea) dintre Poienile Porcului și Crovul Medved, dacă te abați 50 m spre dreapta potecii și ajungi într-un fel de portiță sau spintecătură dintre două vârfuri. Efectul ”wow” este garantat atâta timp cât ești deasupra unui perete de sute de metri, care domină poienile de jos și Valea Cernei, iar pe pereții abrupți pinul negru de Banat adaugă nota specifică. Din această înșeuare se începe coborârea spre cea mai adâncă dintre dolinele străbătute, Crovul Medved. Și acesta are în punctul cel mai de jos o ”foeroagă” de drenaj spre marele abrupt.

Crovul Mare văzut din „pragul” spre Poienile Porcului

Poienile Porcului

Poienile Porcului spre vârfurile care le separă de Marele abrupt

Reflexii în micile ochiuri de apă din Poienile Porcului

Dolina de SV din Poienile Porcului

cât de mici suntem pe „gazonul” din Poienile Porcului

Cele trei doline ale Poienilor Porcului

Pragul dintre Poienile Porcului și Crovul Medved cu Vf. Pietrele Albe în fundal

„Fereastra” spre Valea Cernei, dinainte de Crovul Medved.

Biserica din Ineleț văzută din ”fereastră”

Pinul negru de Banat

Pinii, adevărați acrobați ai abrupturilor

Coborârea spre Crovul Medved

Foeroaga Crovului Medved

Spre Munții Cernei, de lângă Crovul Medved

Cătunul Prisăcina

Cătunul Dobraia

Poiana Ploștinoarele - Vf. Pietrele Albe

După acest punct urmează urcușul spre următoarea șa, cea care face trecerea spre Poiana Ploștinoarele. În această poiana întâlnim un stâlp de informare, a cărui săgeată este desprinsă și sprijinită de baza stâlpului. Aceasta ne indică timpul de o oră până pe Vf. Pietrele Albe. De fapt, noi am ajuns în aproximativ 35 de minute. De la indicator până pe vârf sunt aproape 200 m de urcat abrupt. Poteca marcată ajunge într-o șa la vest de vârful propriu-zis, cea care îl separă de un vârf vecin. Ca să ajungi la tabla care indică vârful trebuie să te întorci puțin spre nord-est. Aici întâlnim marcajul Bandă Roșie, care aici pare destul de vechi aplicat. Frumusețea vârfului este dată și de perspectivele pe care le oferă până la mari depărtări. Se pot vedea spre N Munții Cernei, spre NV Munții Godeanu și părți din Retezatul Mic. Spre sud se deschid largi perspective spre Podișul Mehedinți și spre Valea Dunării.

Indicator din Poiana Ploștinoarele

Poiana Ploștinoarele

Poienile Porcului și Vf. lui Stan

Tabla de pe vârf

Părți din Retezat și Retezatul Mic (Piatra Iorgovalului, Piule-Pleșa)

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Munții Godeanu

Vf. Zglivăr și Vlașcu Mic

Vf. Zascol și Vf. Arjana

Vf. lui Stan

Citește și Retezatul Mic - Prin Cheile Scorota și pe Culmea Piule - Pleșa

Dunărea, termocentrala Hălânga și Crucea de la Godeanu, peste Podișul Mehedinți

Termocentrala Turceni

Localitatea Isverna și Pod. Mehedinți

Poienile Porcului văzute de pe Vf. Pietrele Albe

Vf. Pietrele Albe

Vf. Pietrele Albe

Vf. Pietrele Albe - Poiana Țăsnei

Adevăratul test al orientării în teren accidentat abia de aici începe. Imediat după Vf. Pietrele Albe poteca intră în pădure și coboară mereu până în Cheile Țăsnei. Problemele de orientare întâlnite pe această porțiune le-am enunțat în partea despre dificultățile traseului. Aș adăuga doar că se merge tot prin pădure până în Poiana Țăsnei, fără să mai poată vedea peisajele din jur. E recomandat sensul dinspre Vf. Pietrele Albe spre Poiana Țăsnei, deoarece astfel se parcurge în timp mai scurt. Imediat după bifurcația de marcaje Punct Galben (cel vechi cu cel nou) poteca străbate o porțiune mai abruptă, numită „La scăriţă”, cu două săritori și un mic horn. La 5 minute după ieșirea din horn, poteca ajunge în partea superioară din Poiana Țăsnei, dominată la vest de un versant abrupt și despădurit al Vf. Inălățul Mare.

Indicator lângă Vf. Pietrele Albe

Vf. Inălățul Mare

„La scăriţă”

Hornul de sub scăriță

Poiana Țăsnei - pensiunea Dumbrava

După traversarea poienii, intrăm din nou în pădure, unde vedem printre copaci, pe partea stângă, o stână. Proprietarii ei ne invită, prin afișe lipite din loc în loc pe traseu, să le trecem pragul pentru a gusta din produsele tradiționale, asigurându-ne că apărătorii canini ai stânei sunt blânzi. Poteca traversează pârâul Țăsna de două ori pe punți din trunchiuri de copac, urcând pe versantul drept chiar înainte de a ajunge la „Moara Dracului”. Moara este renovată, iar lângă ea se găsește o frumoasă cascadă. De aici poteca se angajează în traversarea celui mai spectaculos segment de chei din Munții Mehedinți, Cheile Țăsnei. Vom vedea un relief variat, cu pereți abrupți, țancuri ascuțite, portaluri monumentale, pinii negri de Banat în toată splendoarea lor. Poteca merge pe peretele din dreapta, coboară apoi pe firul apei apoi și urcă din nou în partea finală a cheilor pe versantul drept, mult deasupra talvegului. Aici se ajunge la punctul de belvedere „La cruce”: respiră adânc şi umple-ţi ochii şi sufletul de frumos... . În amonte se văd cheile în toată splendoarea lor, jos te impresionează hăul care îți conduce privirea până în abisul cheilor. Chiar din locul unde stai, te minunezi de poteca care se strecoară între peretele din dreapta și abisul din stânga. Se spune că această porțiune pe potecă a fost săpată de grănicerii austro-ungari, în perioada când granița dintre România și Austro-Ungaria se afla aproape de acest loc. Spre NV privirea îți este magnetizată de Munții Cernei, în special de Vârful Stâncos Zascol, cel care ascunde privirii, un alt vârf cu o denumire atât de exotică... Vf. Arjana. După „terapia” cu frumos, urmează ultima porțiune a traseului, cea care ne coboară accentuat prin pădure încă aproape 200 m diferență de nivel,  până la Pensiunea Dumbrava. Lângă pensiune, pe un mic platou de deasupra Râului Cerna, se află un frumos loc de camping.

Poiana Țăsnei

Stâna Oprescu din Poiana Țăsnei

Indicator lângă stână

Invitație la stână

Trecere peste Valea Țăsna

Moara Dracului

Cascada de la Moara Dracului

Intrarea în Cheile Țăsnei

Cheile Țăsnei

Cheile Țăsnei - cel mai spectaculos peisaj de pe acest traseu

Atmosferă superbă în Cheile Țăsnei

Soare blând de toamnă în Cheile Țăsnei

Pinul negru de Banat, emblema acestor chei

Privire în aval spre Valea Cernei de la baza cheilor

Camping lângă pensiunea Dumbrava

Citește și Bucurie, aventură și culoare în Cheile Râmețului

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru drumeții în natură, descoperind Parcul Național Domogled-Valea Cernei cu Harta de drumeţie a Munților Cernei-Mehedinți

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.