Toamna în Mehedinți - Vârful lui Stan și Poienile de Sus (Crovuri)

Să iei la pas Poienile de Sus din Mehedinți, este o promisiune cu satisfacții pe măsură.
 Crovul Mare din munţii Mehedinţi. - Sima Constantin

Munții Mehedinți - cadru geografic

Lanțul muntos Mehedinți se întinde pe aprox. 50 km și închide arcul Carpaților Meridionali între Munții Vâlcan și fluviul Dunărea. Alături de Munții Cernei care închid acest arc pe partea vestică a râului Cerna, între Munții Godeanu și Băile Herculane, se înscriu ca parte importantă din Parcul Național Domogled - Valea Cernei, cel mai mare parc național din țară. 

Munții Mehedinţi, continuați spre est cu treapta Podişului Mehedinţi, sunt alcătuiți în cea mai mare parte din calcare jurasice și fac parte din grupa montana a Munților Retezat-Godeanu.

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Munții Mehedinți au înălţimi ce abia depăşesc 1400 m, dar cu toate acestea reușesc să atragă un aflux mare de turiști prin biodiversitate. Fenomenele carstice subterane (endocarstice) sunt reprezentate prin peșteri, grote, cursuri de apă subterane, avenuri etc. Însă particularitatea Munților Mehedinți sunt multiplele forme de relief exocarstic (fenomene de modelare carstica de suprafață) - constituite din chei, labirinturi de stânci și lapiezuri, creste și doline, care sunt numite de oamenii locului (în funcție de zonă) cioace, geanțuri, ciuceve, crovuri, fueroage (sau foeroage) etc.

Geanţurile Cernei - dinţii de ferăstrău din munţii Mehedinti - Sima Constantin

Relieful variat al Munților Mehedinți este delimitat de geografi în patru sectoare distincte:

- Culmea Cernei, domoală şi joasă (1000 - 1200 m alt), formată predominant din şisturi, care face trecerea spre Oslea (Munții Vâlcan) 

- Piatra Cloșani, situată în arealul Vulcan-Motru, care iese în evidență ca un masiv singuratic, calcaros, cu o cocoașă dublă - Piatra Mică (1163 m) și Vf. Piatra Cloșani (1420 m), vizibilă mai ales din zona înaltă a munților Cernei, Godeanu, de pe Oslea, Retezatul Mic.

Citește și Retezatul Mic - Prin Cheile Scorota și pe Culmea Piule - Pleșa

- masivul Vârful lui Stan - Pietrele Albe, zona centrală a Mehedinţiului, care se prezintă ca un platou cu forme carstice unice în țară: o înlănțuire de doline, uvale și polii - ce poartă numele de Poienile de Sus sau Crovurile din Mehedinți.

Poienile de Sus  sau Crovurile din Mehedinți - Liana Marin

- Masivele dintre Hurcu și Domogled, situate la sud de polia Balta Cerbului și de vârfurile Inălățul și Ciolanul, care se prezintă ca o creastă impunătoare deasupra Văii Cernei.

Masivul Vârful lui Stan - Pietrele Albe și masivele dintre Hurcu și Domogled au în mare parte un profil asimetric, cu un versant abrupt (spre Cerna), care se lasă între 300 și 600 m înălțime - denumit în termeni geografici Marele Abrupt (sau Geantul Cernei) şi un sector prelung - spre Podişul Mehedinţi.

Munţii Mehedinţi, vedere din cătunul Dobraia - Sima Constantin

Vârful lui Stan, dinspre Isverna - Marian Stan

Priviți dinspre munții Cernei, nimic nu dă de gol prezența acestor poieni însorite cu fundul plat, situate pe platoul central, depresiuni pietroase care prin acțiunea vântului și a ploilor au acumulat iarbă grasă, prielnică păstoritului, asemenea unor poieni înconjurate de calcare. 

De altfel, Crovurile din Mehedinți au fost adesea menționate în mass-media ca “niște poieni suspendate în creierii munților, de mărimea unor stadioane”. Au curs multe rânduri despre frumusețea lor, unice prin geologie și așezare - “Perla munţilor Mehedinţi”. 

Dar la fel de frumoase sunt Poiana Muşuroane, Balta Cerbului, Poiana Țăsnei ori Ploștinioarele, prezente mai la sud. Alte locuri mai puţin accesibile, sunt geanţurile. 

Poiana Balta Cerbului din Munții Mehedinți - Alexandru Teleagă

Accesibilitate:

Putem ajunge în Munții Mehedinți, din Parcului Național Valea Cernei-Domogled din 4 direcții:

*Dinspre Băile Herculane (drumul european E70), pornind apoi pe traseele ce urcă 

- prin Cheile Pecinișcăi spre dealul Arjana, marcaj Cruce Roșie

- Cheile Feregari spre drumul de creastă al Munţilor Mehedinţi, marcaj Cruce Albastră 

- Cheile Feregari spre Poiana Mușuroane, marcaj  Punct Roșu 

- Cheile Feregari spre Vârful Domogledul Mare, marcaj Bandă Galbenă 

- pe Cărarea Pisicii spre Vârful Domogledul Mare, marcaj Bandă Galbenă 

- pe Cărarea Pisicii spre Poiana Mușuroane, marcaj Triunghi Roșu

- prin Cheile Jelărău spre Poiana Mușuroane și drumul de creastă, marcaj Cruce Albastră

- prin Cheile Jelărău spre Vârful Șușcu, marcaj Triunghi Albastru

- la Cascada Cociului, de la Crucea Ghizelei, marcaj Punct Roșu

- la Moara Dracului, de la Crucea Ghizelei, marcaj Triunghi Albastru 

- prin Cheile Țăsnei, la Vârful Ciolanu Mare și Balta Cerbului, marcaj Cruce Albastră

- prin Cheile (Foeroaga Tâmnei) spre Moara Dracului, prin Poienile de Sus și pe la Vf. Pietrele Albe - poate cel mai spectaculos traseu din Mehedinți, marcaj Punct Galben

- la Vârful lui Stan, dinspre Piatra Pușcată sau din Șaua Arșasca, marcaj Triunghi Albastru

- prin Cheile (Foeroaga Tâmnei) la Șaua Arșasca, prin Poiana Belentina, Punct Roșu

- la Poiana Balta Cerbului, pe drumul de creastă, marcaj Bandă Roșie 

 

*Dinspre localitatea Cloșani (drumul județean 671) cu acces la sectorul nordic

- din Motru-Sec spre Cerna Sat, peste Culmea Cernei, marcaj Triunghi Albastru 

- spre barajul Lacului Valea Mare, pe sub Vf. Piatra Cloșani, marcaj Punct Roșu

 

*Dinspre localitatea Godeanu (drumul național 67D), spre zona centrală:

- spre Vârful lui Stan, prin Șaua Arșasca, marcaj Triunghi Albastru

- spre Cheile (Foeroaga Tâmnei) prin Poiana Belentina, marcaj Punct Roșu

 

*Dinspre localitatea Isverna (drumul județean 50), spre Poienile de Sus

- spre Vf. Broscan și Cheile (Foeroaga Tâmnei), marcaj Cruce Roșie 

 

Poienile de Sus - "Perla Mehedinților"

În peisajul predominant calcaros cu vegetație submediteraneană, Crovurile din Mehedinti sau "Poienile de Sus" - cum mai sunt numite, ocupă un loc aparte prin originalitate. Ivite ca niște “stadioane” presărate din când în când cu copaci solitari și lapiezuri, crovurile fac deliciul turiștilor care se aventurează să le exploreze cu sufletul deschis. Ceea ce le face să iasă în evidenţă este faptul că sunt înconjurate de creste de calcar, la peste 1000 m alt.

Poienile de Sus sau Crovurile din Mehedinți - Marlene Mititeanu

Dacă le aranjăm de la nord la sud, Poienile de Sus cuprind: Poiana Beletina, Poiana Mare, Crovul Mare, Poienile Porcului (cu trei poieni mai mici), Crovul Medved, Ploștinioarele și Poiana Ploștina. 

Crovul Medved - Marlene Mititeanu

Științific, în funcţie de dimensiunea lor, aceste formaţiuni exocarstice atipice sunt împărțite în polii, uvale şi doline. Poliile sunt mai mari (ex. Belentina), în timp ce dolinele sunt mai înguste și adânci (Crovul Medved şi Crovul Mare). Uvalele sunt forme intermediare între doline şi polii, rezultate din unirea mai multor doline (ex. Poienile Porcului).

Aceste “poieni înșirate”, cunoscute de mult timp de oamenii locului, au fost valorificate prin păstorit, în trecut existând câteva stâne în Poiana Beletinei, Crovul Medved şi Crovul Mare. De aici cirezile de vite sau turmele de oi plecau la păşunat în celelalte poieni.

Pentru a ajunge la zona centrală a Mehedinţiului, între Vârful lui Stan – Pietrele Albe, la Poienile de Sus, există doar patru trecători: Fueroaga Tâmnei, Fueroaga Ploștinei, Țăsna și Balta Cerbului, toate cu aspect de chei înguste și greu accesibile.

Așa se face că majoritatea turiștilor preferă accesul dinspre sud (Cheile Țăsnei) sau de la nord (dinspre Șaua Arșasca).

Foeroaga Tâmnei - Sima Constantin

Curiozități despre zona Mehedinților

O particularitate a acestor locuri este influența lingvistică de peste Dunăre, cu denumiri și toponime de origine slavă. Spre exemplu, crov - originar din limba sârbă – krovu = acoperământ, pătură. Crovul Medved = Crovul Ursului (medved înseamnă în slavonă urs). Alte denumiri care dovedesc aceste afinități se regăsesc în denumirea vârfurilor sau culmilor principale din aceste locuri: Domogled, Arjana, Biliana, Mazdronea / Mazdronia  etc).

Un alt termen neobișnuit, folosit de localnici pentru a desemna cheile, este acela de fueroage sau foeroage, care duc cu gândul la locuri prin care muntele fumegă - fu(m)eroagă.

Foeroagă din Munţii Mehedinţi - Sima Constantin

Dinții calcaroși ce se ivesc cu înălțimi între 400-500 m deasupra Cernișoarei, apoi Cernei, poartă numele de ciuceve (zona Cernișoarei) și geanțuri (valea Cernei)

Denumirea de Poienile Porcului se pare că vine de la prezența porcilor mistreți care scurmau mușuroaiele din poieni. 

 

Traseul spre Poienile de Sus și Vf. lui Stan - dinspre Șaua Arșasca

Cel mai facil mod de a vizita Poienile de Sus este dacă pornim dinspre Șaua Arșasca, din DN 67D, pe sensul de mers spre Baia de Aramă.

Urcăm pe partea stângă a muntelui, urmând traseul prin pădure marcat cu Punct Roşu / Bandă Roşie / Triunghi Albastru.

Şaua Arşasca, spre Culmea Mazdronea - Sima Constantin

Prima porţiune de traseu este mai solicitantă - un urcuş pieptiș prin pădure timp de 30 min. Primul punct de belvedere la ieşirea din pădure: panorama spre Obârşia Cloşani.

Panorama spre Obârşia Cloşani / Izverna - Sima Constantin

Continuăm printre lapiezurile Mehedinţilor, către Culmea Mazdronea şi vf. lui Stan.

Prin lapiezurile Mehedinţilor, către Culmea Mazdronea şi vf. lui Stan - Sima Constantin

Lapiezuri pe Vf. lui Stan - Liana Marin

Varful lui Stan - Andrei Raftopol

Vârful lui Stan este un loc panoramic cu orizonturi largi. Avem priveliști deosebite asupra Munţilor Cernei, asupra întregii creste a Munților Godeanu și chiar a piscurilor Retezatului. În partea opusă, peisajul este completat de vederi spre Culmea Mazdronea şi Piatra Cloşani, în timp spre SV, observăm Crovurile din Mehedinți (Poienile de Sus), de un verde crud chiar şi atunci când pădurea începe să se usuce.

Vedere spre Culmea Mazdronea şi Piatra Cloşani - Sima Constantin

În apropiere ne atrag atenția Geanțurile Cernei cu munții Godeanu pe fundal, aflate în aval de Cerna Sat - Schitului, Glodului, Hărmanului, Bobotului şi Ţăranului.

Geanţurile Cernei, dinţii de ferăstrău, cu munţii Godeanu pe fundal - Sima Constantin

De la vârful lui Stan coborâm printre lapiezuri la Poiana Beletina, prima din seria de poieni suspendate ce alcătuiesc “Poienile de Sus” sau Crovurile din Mehedinți. 

Din lapiezurile Mehedinţilor spre Poiana Beletina - Sima Constantin

Poiana Belentina (numită de localnici Beletina, Bilitin sau Belentina) este o depresiune carstică deschisă, largă, străjuită de lapiezuri albe. Din poiană putem observa în dese rânduri Vârful lui Stan (1466 m), cel mai înalt punct al Munţilor Mehedinţi.

Vf. lui Stan - vedere din Poiana Mare. - Sima Constantin

Din Beletina continuăm spre Poiana Mare, urmând marcajul Punct Roşu

Din Beletina spre Poiana Mare - Sima Constantin

La scurt timp, pătrundem în Crovul Mare, o dolină imensă, adâncă de peste 100 m, înconjurată de pereți de calcar. 

Crovul Mare din munţii Mehedinţi. - Sima Constantin

Crovul Mare - Marian Stan

Nu putem să nu fim mirați de prezența crovurilor, aceste poieni verzi, circulare sau alungite (formate prin tasare) la mare altitudine. Munții Mehedinți au un perete vestic foarte prăpăstios, însă aici ne aflăm într-o oază de poienițe suspendate.

Poienile de Sus - Marian Stan

 Poienile de Sus - Marian Stan

De aici, Punct Roşu coboară prin Foeroaga Tâmnei (cheile Tâmnei), într-un peisaj tot mai prăpăstios și plin de grohotișuri. 

Coborârea din Crovul Mare prin Cheile Tâmnei - Sima Constantin

Foeroaga Tâmnei, la coborâre - Sima Constantin

Foeroaga Tâmnei - Sima Constantin

În aceste zone stâncoase sunt putem întâlni viperele, care știm cu toții că adoră zonele calcaroase. Viperele au un camuflaj extrem de bun și cel mai probabil ați trecut pe lângă ele fără să știți. Pentru un plus de siguranță puteți purta o pereche de parazăpezi.

Vipera cu corn. - Sima Constantin

Citește și Ieșirea de la hibernare a viperelor - ce trebuie să știi!

Din Foeroaga Tâmnei avem un orizont excelent spre Defileul Cernei și trapezul Zglivăr - Vlașcu Mic, din munţii Cernei. La poalele lor distingem cătunele Ineleţ, Scărişoara şi Ţaţu.

Defileul Cernei, din Foeroaga Tâmnei - Sima Constantin

Foeroaga (Cheile) Tâmnei - Sima Constantin

Pentru a continua periplul prin Poienile de Sus, avem de urmat marcajul Punct Galben.

La sud de Crovul Mare și Cheile Tășnei se află Poienile Porcului, poate cele mai spectaculoase, cu trei mici poieni pitorești, despărțite de praguri calcaroase de mici dimensiuni.

Poiana Porcului - Marlene Mititeanu

Poienile Porcului - Daniel Morar

Peisajul ne taie respirația: ne aflăm în vârf de munte, pe niște întinderi perfect orizontale mărginite stânga-dreapta de culmi și abrupturi (între care și Vârful lui Stan). 

Poienile de Sus si Vf lui Stan - Marian Stan

Se pot face scurte incursiuni pe culmile dinspre Valea Cernei pentru a descoperi prăpastia abruptului calcaros, unde doar Pinul Negru de Banat este stăpân. 

Ca să continui traseul spre Vârful Pietrele Albe nu ai altă variantă decât să cobori în Crovul Medved, apoi să începi din nou să urci. Crovul Medved este cel mai adânc dintre toate și spre deosebire de celelalte, acesta are forma unei pâlnii.

Crovul Medved - Marlene Mititeanu

 

Traseul spre Poienile de Sus și Vf. lui Stan - dinspre Piatra Pușcată

Traseul pornește de la km 26 al drumului naţional de pe Valea Cernei, din dreptul unei parcări cu loc de popas, numit Piatra Pușcată. Din defileul ce aici are aspect de adevărat canion, apucăm poteca la dreapta prin pădure, printre bolovani imenși, într-un urcuș continuu și abrupt cu o diferență de nivel de +700 m, fapt ce poate fi descurajant și destul de solicitant.

Vedere spre Ineleţ, cătunul izolat din munţii Cernei - Sima Constantin

Prin pădurea aurie, îmbrăcată în straie de toamnă - Sima Constantin

După ce trecem de un izvor, o fântână cu jgheab de lemn și facem un popas scurt, găsim locul unde Triunghi Albastru se desprinde la stânga, în sensul de urcare. 

Traseul spre Poienile de sus, prin lapiezurile şi grohotişul Mehedinţilor - Sima Constantin

Crestele înflăcărate ale munţilor Mehedinţi - Sima Constantin

Punct de belvedere catre Muntii Cernei - Sima Constantin

Triunghi Albastru spre Vf. lui Stan - Sima Constantin

Un urcuș pieptiș ne scoate în marginea Poienii Beletina, de unde începem urcușul final spre Vârful lui Stan

Ieşirea din defileu, intrarea în Poiana Beletina - Sima Constantin

Vârful lui Stan - Robertino-Valeriu Radu

Din Poiana Beletina (retur pe marcaj Punct Roşu) traseul duce către Crovu Mare şi Foeroaga Tâmnei.

Din Poiana Beletina spre Crovul Mare - Sima Constantin

Lapiezuri in Crovul Mare - Marian Stan

Foeroaga Tâmnei, intrarea dinspre Crovu Mare - Sima Constantin

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru drumeții în natură, descoperind “Poienile de Sus”, cu Harta de drumeţie a Munților Cernei-Mehedinți

 

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Sima Constantin, Marlene Mititeanu, Marian Stan & more

Bucură-te de acest Munte deosebit cu harta și aplicația Munții Noștri!

Vf. Pietrele Albe, vedere spre Poienile Porcului și Munții Cernei - Liana Marin

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste