Pași de vacanță în Munții Parâng

Munții Parâng – scurtă prezentare

Limitele Munților Parâng sunt: la vest – Jiul, la est – Olteţul, la nord – Latoriţa, Lotrul şi Jieţul şi la sud abruptul de contact între zona montană şi Depresiunea Subcarpatică Olteană. Dincolo de aceste limite Munții Parâng sunt încadrați de: Munţii Vâlcan la vest, Munţii Căpăţânii şi Munţii Latoriţei la est, Munţii Şureanu la nord şi Depresiunea Petroşani la nord – vest. Creasta principală a Parângului are aceiași desfășurare cu linia generală a Carpaților Meridionali din care face parte, adică est-vest. Distanța în linie dreaptă între aceste puncte extreme este de puțin peste 30 km. Împărțind - arbitrar – creasta, pe treimi, am obține trei segmente aproximativ egale (de câte 10 km în linie dreaptă): sectorul vestic dintre Valea Jiului și Vf. Parângul Mare, sectorul central dintre Vf. Parângul Mare și Pasul Urdele (Transalpina) și sectorul estic dintre Pasul Urdele și Curmătura Oltețului. Evident cele mai vizitate dintre aceste sectoare și cele mai spectaculoase - în ordinea înălțimilor și a dezvoltării reliefului glaciar - sunt sectoarele de vest și central. Acestea sunt și cele mai accesibile sectoare ale Munților Parâng, fiind deservite de trei axe majore de acces în masiv:

• Șoseaua de mare altitudine Transalpina – cea care îi traversează de la nord la sud la limita  estică a sectorului central;
• Axa Jiului-Depresiunea Petroșani – cea care deschide accesul pentru traseele dinspre vest;
• Axa Jiețului-Pasul Groapa Seacă – cea care îi deschid porțile nordice ale masivului.

Munții Parâng văzuți de la Cetatea Bănița

Munții Parâng văzuți din Munții Oslea

Stațiunea Parâng și Vf. Parângul Mic. În plan îndepărtat se văd și M. Făgărașului

Citește și Parângul Mic - turn de veghe spre împrejurimi

Citește și Spre Reduta Suru - vârful dominant al Făgărașilor vestici

Munții Parâng văzuți din Depresiunea Hațegului

Atracții turistice ale Parângului central

 

Ne vom referi în articolul de față în special la sectorul central, cel dintre Pasul Urdele și Vf. Parângul Mare. Acest sector are câteva atracții turistice majore: șoseaua de mare altitudine Transalpina, complexul glaciar Gâlcescu, complexul glaciar Roșiile și Vf. Parângul Mare.

 

Transalpina – este șoseaua alpină care atinge cea mai mare altitudine din România, 2145 m în Pasul Urdele. Trecutul acestei rute transcarpatice se pierde în negura istoriei. A fost folosită de romani ca parte a coridorului IV strategic roman iar de ciobani ca parte cărărilor transhumanței și botezată din cauza durității sale „Drumul Dracului”. Legendele mai spun că la începutul secolului XIX localnicii care-și pășteau animalele pe plaiurile alpine ar fi contribuit, după puteri, la reconstrucția ei. Pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, reconstruită și inaugurată de Carol al II-lea în 1939, ea își primește numele de blazon „Drumul Regelui”. Probabil și de aceea a fost neglijată de comuniști în favoarea construcției unei alte șosele alpine – Transfăgărășanul. Transalpina  traversează Munții Parâng de la Nord la Sud, paralel cu drumurile transcarpatice din Defileul Jiului și Defileul Oltului. Ea se intersectează la Obârșia Lotrului cu drumul național 7A Brezoi-Petroșani. Transalpina rămâne o șosea tranzitată în timpul sezonului estival de mii de turiști. Iarna, la fel ca Transfăgărășanul, este închisă în sectorul său alpin din cauza depunerilor de mari de zăpadă.

Transalpina așa cum era în anul 2011

Transalpina la momentul asfaltării din 2011

Motocicliști pe Transalpina

Turiști pe Transalpina

Vf. Cărbunele și Vf. Mohoru văzute de pe Transalpina

 

Complexul glaciar Gâlcescu – face parte din marele complex glaciar al Lotrului, al doilea cel mai extins după cel al Jiețului. Complexul Glaciar Gâlcescu cuprinde circurile glaciare Căldarea Dracului, Zănoaga Mare și Gâlcescu. În cadrul acestor circuri se află mai multe lacuri glaciare: Gâlcescu, Vidal, Pencu, Păsări și Zănoaga. Probabil dintre acestea Lacul Gâlcescu (sau Câlcescu) este cel mai frumos dar și cel mai mare. Înconjurat de un covor compact de jnepeni și afini, populat de păstrăvi și cu ape limpezi, te îndeamnă să zăbovești îndelung pe malurile sale înverzite.

Urcând dinspre Obârșia Lotrului spre Complexul Gâlcescu pe Cruce Roșie

Citește și Parângul fermecător - ocolul lacurilor glaciare de la obârșia Lotrului

Pe poteca Cruce Roșie spre Lacul Gâlcescu

Lacul Gâlcescu

Păstrăvi în Lacul Gâlcescu

Afine la Lacul Gâlcescu

Lacul Vidal

Lacul Pencu și Lacul Vidal din complexul Gâlcescu

Lacul Păsările din Căldarea Dracului

Complexul glaciar Roșiile – cuprins în marele complex glaciar al Jiețului, cel mai mare din Munții Parâng. Din complexul Glaciar Roșiile fac parte Căldarea Gemănarea și seria de căldări dispuse în trepte Mândra, Roșiile și Zănoaga Stânei, cu lacurile omonime. Dintre toate lacurile probabil că Lacul Roșiile reflectă cel mai frumos albastrul azuriu al cerului, în vreme ce mările de pietre de pe malurile sale au o culoare roșiatică.

Citește și Parângul glaciar - spectacolul lacurilor de la obârșia Jiețului

Complexul Roșiile, cu lacurile Roșiile, Mândra, Lung

Vârful Parângul Mare – Cel mai înalt vârf al Munților Parâng și al patrulea din România, numit și „Acoperișul Olteniei”, se ridică la 2519 m deasupra nivelului mării. Paradoxal, deși este cel mai înalt vârf al Parângului, aflându-se pe la mijlocul crestei dintre Valea Jiului și Transalpina, este destul de greu de reperat de la distanță. Este singurul vârf al Parângului care depășește bariera celor 2500 m, spre deosebire de celelalte trei masive: Bucegi, Făgărașului și Retezat, care au minim câte două vârfuri peste această cotă.

Prea multe semne de vârf

Vf. Parângul Mare

Un mesaj interesant pe Vf. Parângul Mare

 

Transalpina (zona Vf. Cărbunele) – Vf. Parângul Mare pe Bandă Roșie

 

Face parte din traseul crestei principale a Munților Parâng, marcat cu Bandă Roșie. Traseul face parte din sectorul central al Munților Parâng: Pasul Urdele – Vf. Parângul Mare. Deși pe hartă, în linie dreaptă, toată lungimea crestei este de puțin peste 30 km, atunci când urmezi sinuozitățile ei, constați că este muuult mai lungă. Traseul pe care urmează să-l prezentăm are următoarele specificații tehnice:

• Distanța: 28 km; diferența de altitudine pozitivă: 1400 m
• Timpul total al turei: 11 ore jumătate, din care în mișcare efectivă 6 ore 40 min, la o condiție fizică medie spre bună;
• Surse de apă pe traseu: inexistente fără a coborî în căldări;
• Vârfurile importante: (în majoritatea lui traseul merge pe sub vârfurile menționate): Vf. Mohoru – 2337 m, Vf. Setea Mare – 2365 m, Vf. Setea Mică – 2278 m, Vf. Piatra Tăiată – 2299 m, Vf. Ieșu – 2373 m, Vf. Pâcleșa – 2335 m, Vf. Gruiu – 2345 m, Vf. Parângul Mare – 2519 m.

Vf. Cărbunele, loc de popas și de pornire spre Vf. Parângul Mare

Descrierea traseului

Poteca pleacă din parcarea din apropiere de Vf. Cărbunele (2172), pe care îl putem trece direct sau îl putem ocoli pe curbă de nivel. Trecem apoi pe sub Vf. Iezer (2157 m) și ajungem în Șaua Iezerului (2090 m). De aici începe urcușul mai abrupt spre Vf. Mohoru (2337 m), pe care poteca nu-l atinge, urmând o curbă de nivel situată la aproximativ 60 m sub punctul somital.

Poteca descrie apoi un uriaș arc de cerc în jurul obârșiei Lotrului, trecând pe sub Vf. Pleșcoaia (2250 m). Este un sector cvasi-orizontal al potecii (Șaua Pleșcoaia - 2229 m), care străbate vechea suprafață de nivelare corespunzătoare Suprafeței Borăscu. La o oră și 15 min de la plecarea din parcare se ajunge la intersecția cu marcajul Triunghi Roșu care duce spre Lacul Gâlcescu (1 h) prin Hornul Lacurilor. Pe stâlpul indicator de aici sunt date 4 h până pe Vf. Parângul Mare. Poteca trece pe la nord de Vârful Setea Mare (2365 m) și peste Vârful aproape plat Setea Mică (2278 m), oferindu priveliști spectaculoase spre pietroasa Căldare a Dracului. Poteca continuă spre Șaua Piatra Tăiată (2225 m).

De la intersecția cu poteca Triunghi Roșu până în Șaua Piatra Tăiată se mai fac cca 45 min. Aici se întâlnește poteca Cruce Roșie, care vine dinspre Obârșia Lotrului pe la Lacul Gâlcescu. Din acest punct indicatorul arată 3 h până pe Vf. Parângul Mare. Poteca începe coborârea spre Șaua Ghereșu (2100m), cu priveliști spre Căldarea și Lacul Ghereșu. După șa începe urcușul spre Vf. Ieșu (2373 m), dincolo de care se deschid spectaculoase priveliști spre Căldarea Roșiile și Căldarea Mândra. Urmează Șaua Ieșu (2100 m), Vf. Pâcleșa (2335 m), Șaua Pâcleșa (2225 m) și Vf. Gruiu (2345 m), cu vederi spectaculoase spre căldările menționate.

În următoarea șa, Șaua Gruiu (2305 m) intersectăm poteca Punct Roșu care coboară spre Lacul Mândra. De aici mai sunt de urcat 200 m, cu un timp dat de 30 min. Sus pe vârf, în timpul pe care îl alocați pentru odihnă, puteți admira împrejurimile și să scrutați orizonturile în căutarea masivelor mai apropiate sau mai îndepărtate.

Pornim spre Vf. Parângul Mare cu Vf. Setea Mare și Căldarea Dracului în fundal.

Șaua Iezerului și Vf. Mohoru

Pe sub Vf. Iezer spre Vf. Mohoru

Lacul Iezer de la obârșiile Lotrului

Campare cu cortul sub Vf. Mohoru, cu Vf. Setea Mare în fundal.

Șaua Urdele

Primul contact vizual cu Vf. Parângul Mare

Vf. Cârja și Vf. Stoienița

Eroziunea sub forma unei ravene

Șaua Pleșcoaia, intersecția cu poteca Triunghi Roșu

Continuarea crestei dincolo de Vf. Setea Mare

Vf. Parângul Mare

Vf. Cârja

Lacul Păsări văzut de pe creastă

Lacul Zănoaga ( Atenție, nu cel din Retezat!)

Muntele Mija

Oi toropite de căldură și un culoar de pietre prin pădurea de conifere

Turmă de oi pe Vf. Pietrele Stâncilor

Șaua Piatra Tăiată

Vârful Cârja pare tot mai aproape 

Citește și Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie

Coborârea spre Șaua Ghereșu

Lacul Ghereșu

Vf. Gruiu și Vf. Parângul Mare

Căldarea Roșiile

Lacul Lung

Lacul Zănoaga Stânei

Lacul Mândra și Vf. Parângul Mare

Vf. Pâcleșa

Turiști în Șaua Pâcleșa

Campare pe malul Lacului Roșiile

Urcarea finală spre Vf. Parângul Mare

Vf. Parângul Mare

Vf. Parângul Mare

Vf. Parângul Mare - un bun loc de odihnă.

Forfotă pe Vf. Parângul Mare

Continuarea creste spre vest până pe Vf. Cârja

Orașul Vulcan și CET Paroșeni

Stațiunea Rânca văzută de pe Vf. Parângul Mare

Munții Buila-Vânturarița văzuți de pe Vf. Parângul Mare

Un „picior” sudic al Vf. Parângul Mare

Căldarea Roșiile văzută de pe Vf. Parângul Mare

Lacul Mândra văzut de pe Vf. Parângul Mare

Lacul Roșiile

Stâna Roșiile, nu departe de Refugiul Agățat

Piatra Târnovului și Vf. Târnovul Mare din M. Latoriței.

Lacul Ghereșul

Lacul Gâlcescu așa cum se vede din creastă.

Lacul Zănoaga

Releul de la sud de Rânca

Stațiunea Rânca

Ravene

Vf. lui Pătru din Munții Șureanu

Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Transalpina în zona Șaua Urdele

Trasee conexe traseului parcurs

 

Triunghi Roșu -  Șaua Pleșcoaia - Hornul Lacurilor - Lacul Gâlcescu; 1 oră;

Cruce Roșie - Cabana Obârșia Lotrului - Lacul Gâlcescu - Șaua Piatra Tăiată; 5-6 ore;

Bandă Albastră - Pasul Groapa Seacă - Vârful Găuri - Șaua Piatra Tăiată; 3.30-4.30 ore;

Punct Roșu - Cabana Groapa Seacă - Refugiul Agăţat - Șaua Gruiu; 4-5 ore;

Punct Roșu - Defileul Jiului - Șaua Prisloapelor - Vf. Parângul Mare; 11-12 ore;

Cruce Roșie - Crasna - Muntele Molidvișu - Vf. Parângul Mare; 11-12 ore;

Cai de Parâng

Libertate 

Frumoșii bujori de munte pe fundalul Vf. Cârja

Citește și Retezatul Magic - în căutarea bujorilor de Munte

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Munții Parâng cu MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.