Cătunele izolate din munții Cernei în culori de toamnă

Cadru geografic și curiozități despre Valea Cernei: 

Munții Cernei sunt localizați în sud-vestul Carpaților Meridionali, la contactul cu Munții Banatului. Fac parte din grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu și sunt mărginiți la sud-est de Valea Cernei, considerată de mulți, cea mai frumoasă vale din Carpați. 

Ceea ce dă Văii Cernei un farmec cu totul inedit este abruptul calcaros ce se desfășoară pe aproape toată lungimea ei, cu diferite toponime exocarstice aparte: ciuceve, geanțuri, fueroage (sau foeroage), crovuri, „crac” (cu sensul de culme), ”cioacă” sau „cioc”, fac această zonă, una inedită. 

Geanțurile Cernei, văzute dinspre Obărșia Cloșani - Adrian Vintilă

Citește și Toamnă în munții Mehedinți - Muntele Piatra Cloșani

Toate aceste elemente naturale au constituit argumente solide pentru a crea Parcul Național Domogled-Valea Cernei, al doilea cel mai întins parc ca mărime din ţară, după Delta Dunarii. Parcul a fost înfiinţat în anul 1990, existând iniţial (în 1932), Rezervaţia floristică şi peisagistică Muntele Domogled, cea mai veche din România.

 

Munții Cernei - prezentare generală

Munții Cernei sunt mărginiți la sud și la est de Valea Cernei și Munții Mehedinți, la vest de Depresiunea Caransebeș-Mehadia, la nord de Valea P Hideg (Rece) și la nord-est de Valea Olanului, unul din afluenții importanți ai Cernei, respectiv Curmătura Olanelor (1679 m) de unde se face trecerea spre Munții Godeanu. Cel mai înalt pisc este Vârful Dobrii (1.928 m).

Munții Cernei sunt compuși din două culmi principale: Culmea Vlascu, cu o lungime de cca 40 km și Culmea Cornereva, cu o lungime de aproximativ 15 km. Structura lor este asemănătoare cu cea a Munților Godeanu, iar din creastă se desprind aceste „cracuri” spre est, în Valea Cernei și spre nord spre Depresiunea Cornereva. (sursa)

Vârfurile Zglivăr şi Vlaşcu Mic - Sima Constantin

Citește și Cernei de primăvară - din Ineleț spre Culmea Vlașcu

 

Cătunele (aproape) izolate din Munții Cernei

Ceea ce face acești munți mai bine cunoscuți / mediatizați, sunt cătunele (aproape) izolate din Munții Cernei, cu celebra scară de la Ineleț. Dacă ajungeți vreodată în Herculane, urcați și la cătunele din munții Cernei, nu veți regreta.

Popas aproape de bisericuța din Ineleț - Marius Turc

Privind spre crestele munților, dinspre valea Cernei, nimic nu-ți dă de înțeles că la alt. între 900 -1200 m trăiesc (încă) oameni care nu și-au părăsit locurile și obiceiurile lăsate din moși strămoși. Locuri precum cătunele Scărișoara, Ineleţ, Cracul Mare, Bedina, Prisăcina și Dobraia, stau suspendate la câțiva km de șosea.. 

Aceste cătune fac parte din comuna Cornereva, jud. Caraş-Severin, care cuprinde 40 de sate răsfirate pe văile, dealurile sau în depresiunile din munții Cernei, fiind din acest punct de vedere cea mai mare comună din țară, dar și ca suprafață, depășind suprafața capitalei. Prima atestare documentară a acestor locuri datează de mai bine de 500 ani. 

Accesibilitate:

Cătunele Dobraia, Bedina, Prisăcina, Ineleț, Scărișoara, se pot vizita din cel puțin 5 puncte:

- km 20 față de Băile Herculane, pe celebrele scări de lemn către Ineleț

- km 16 față de Băile Herculane, pe Puntea lui Stoian, apoi spre Inelet;

- km 13 față de Băile Herculane, de la Model Dumbrava, acces spre Dobraia;

- acces pe Via Transilvanica: dinspre Plugova, urmând marcajul;

- dinspre Bogâltin, Cracul Teiului spre Poiana Lungă, apoi Bedina și Dobraia.

Băile Herculane, văzută de pe culmile Cernei - Adrian Vintilă

 

Trasee turistice de acces la cătunele din Munții Cernei:

-Triunghi Roșu: Km 25 DN67D - Biserica Ineleţ (Scărișoara) - Ineleţ - Puntea lui Stoian

-Punct Albastru: Motel Dumbrava - Biserica Dobraia - Prisăcina - Puntea lui Stoian 

-Punct Galben: Motel Dumbrava - Biserica Dobraia - Școală Dobraia - Șaua Prislop

-Punct Roșu: Podul Ţăsnei - Biserică Dobraia - Prisăcina - Ineleţ - Șaua Ciumerna - Cracul Ciumerna - Bogâltin - Cracul Teiului - Poiana Lungă - Biserică Dobraia - Motel Dumbravă

-Punct Galben: Podul Ţăsnei - Biserică Dobraia - Prisăcina - Ineleţ - Podul Ţăsnei.

Citește și Cernei de Toamnă: Biliana - Zascolul Arjanei şi Arjana

 

Traseul Motel Dumbrava - Biserica Dobraia - Prisăcina, cca. 2 -2.5 h.

Marcaj tricolor: Punct Roșu + Punct Galben + Punct Albastru

Așadar, la cătunele Prisăcina și Dobraia se ajunge din valea Cernei, trecând puntea peste Cerna după motelul Dumbrava, urcând întâi pieptiș apoi mai domol, prin păduri de foioase, în aprox. 2 h. După podul peste râul Cerna, începem ascensiunea printr-un cătun cu câteva case (Drăstănic) apoi urcăm susținut la izvorul de pe Cracul Teiului. 

Moara de apă spre Dobraia  - Sima Constantin

După alte câteva serpentine, ajungem la bisericuţa / capela din cătunul Dobraia. De lângă bisericuță, vedem deja o parte din creastă, mai precis Vf. Biliana şi Zascolul Arjanei, iar dincolo de Valea Cernei, admirăm Munții Mehedinți. 

Biserica din Dobraia - punct de belvedere spre vârfurile Biliana şi Zascol-ul Arjanei  - Sima Constantin

Biserica ce poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost construită de credincioșii din cătune în anul 2004, iar în dreapta bisericii, sub un acoperiș de tablă sprijinit pe 4 pari, se află clopotul care vestește sărbătoarea sau moartea. 

Chiar dacă atunci când treci nu se văd oamenii, prezența lor este simțită; pământurile și livezile sunt lucrate, pășunile au fost cosite și din rodul lor s-au făcut căpițe mari de fân. Tabere de turiști (cercetași sau fotografi) împânzesc cu corturile potecile pe timp de vară. 

Bisericuţa din Dobraia și căpițele de fân - Sima Constantin

Dobraia, vedere spre Munţii Mehedinţi - Sima Constantin

Continuăm spre Prisăcina, dar la scurt timp Punct Galben părăsește drumul și urcă pe lângă școala din Dobraia și pătrunde în pădure.

Școala primară din Dobraia - punct de plecare spre vârful Arjana. - Sima Constantin

Cătunul Prisăcina are mai multe gospodării ce par ceva mai înstărite. Au avantajul că în zonă sunt mai multe surse de apă ce pot fi captate pentru apă curentă şi pentru producerea de energie, dar nici pe departe atât cât ar fi necesar.

Cătunul Prisăcina - Alexandru Teleagă

 

Circuit Km 25 DN67D - Biserica Ineleţ (Scărișoara) - Ineleţ - Puntea lui Stoian, cca. 6-7 h

Marcaj turistic: Triunghi Roșu, pe celebrele scări de lemn către Ineleț

Ca punct de reper pentru startul acestui traseu se ia Staţia Autobuz (Km 25 DN67D). amonte de localitatea Băile Herculane. De aici coborâm spre râul Cerna, trecem peste o punte de lemn suspendată și începem urcuşul pe celălalt mal, printr-o poiană. Ajungem la baza stâncii, în locul numit La Cârlige. 

Scarile Ineleț, intrarea pe traseu - Marius Turc

Urcusul spre Ineleț porneste susținut - Marius Turc

În weekend, lume multa pe traseu - Marius Turc

Este locul unde, în anii 70, sătenii din Scărișoara și Ineleț, sătui să urce dinspre Puntea lui Stoian atunci când aveau treabă în oraș (doctor, schimb de mărfuri, diferite treburi), au pus 4 scări din lemn, cu trepte înguste, bine proptite în stâncă. Cele patru scări din lemn, cu o lungime totală de cca. 100 m (ultima, ceva mai aeriană), sunt prinse pe un perete vertical din calcar și întărite din loc în loc cu benzi de metal.

Pe scările Ineleț - Marius Turc

Ultimul tronson, scările Ineleț - Marius Turc

Ne scot la o bancă de lemn, amenajată special pentru a rememora urcarea și a ne odihni. Sătenii din cătunele izolate din Munţii Cernei au montat indicatoare cu conţinut religios, astfel că poteca e destul de lesne de urmat. 

Banca de lemn și mesaje religioase spre Ineleț - Marius Turc

Dincolo de Valea Cernei se disting câteva case risipite ale cătunului Dealul Poienii și pereții de calcar ce ascund ,,Crovurile” de pe creasta Munţilor Mehedinţi. 

 O gospodărie din Dealul Poienii - Marius Turc

Ajungem la Troiţa de la Ineleţ, loc de popas şi punct de belvedere peste Valea Cernei, cătunele Scărişoara şi Ţaţu, munţii Mehedinţi, munţii Cernei (Zglivăr şi Vlaşcu Mic). 

Troiţa de la Ineleţ, loc de popas şi punct de belvedere - Marius Turc

Zglivăr şi Vlaşcu Mic - Marius Turc

Continuăm prin păduri de munte, cu priveliștea tot mai largă asupra Văii Cernei. 

Urcare spre bisericuţa de la Ineleţ printre pâlcuri de foioase - Marius Turc

Observăm deschizătura impresionantă a Cheilor Tâmnei (Foeroaga Tâmnei), folosită ca acces la Vf. lui Stan (1466 m) din Munții Mehedinți.

Cheile Tâmnei spre Vf. lui Stan - Marius Turc

Citește și Toamna în Mehedinți - Vârful lui Stan și Poienile de Sus (Crovuri)

Ajungem apoi la capela / bisericuţa de la Ineleţ, agățată pe coama muntelui alături de micul său cimitir. 

Biserica din Ineleț și Scărișoara - Octavian Pavel

Interior capela / bisericuţa de la Ineleţ - Marius Turc

Din zona bisericuțeii avem o perspectivă și mai impresionantă a văii Cernei (cu geanțurile specifice) până la crestele înalte ale munților Godeanu. 

Geanțurile Cernei și Valea Cernei - Marius Turc

Privind spre Godeanu de la biserica din Ineleț - Marius Turc

Citește și Din Retezatul Mic până pe Vârful Gugu, munții Godeanu

Mai departe traseul se suprapune cu traseul proiectului Via Transilvanica al fundației Tășuleasa Social, care se desfășoară pe 1400 km.  

Via Transilvanica - Marius Turc

Facem stânga printre cele câteva case ale satului Ineleț și trecem pe lângă micuța clădire care adăpostea școala primară. Din lipsă de elevi, a fost transformată în Punct de Prim Ajutor pentru bătrânii din cătun, totodată, de-aici drumeţii şi vizitatorii zonei pot cumpăra produsele localnicilor / miere de albină, miez de nucă, boabe de fasole, tricotaje, ş.a.

Fosta şcoală cu clase primare de la Ineleţ,- Marius Turc

Produse locale Ineleţ,- Marius Turc

Pe o tăbliţă prinsă pe peretele exterior, localnicii le amintesc turiştilor că Ineleţ este “un cătun uitat de vreme, nu şi de oameni”. 

Din poteca turistică se desprind alte poteci ce duc departe la câte o gospodărie. Căsuța albastră este mai vizibilă. Aici puteți gusta mâncăruri tradiționale, cu puțin noroc.

Căsuța Albastră din Ineleț, munții Cernei - Marius Turc

Căsuța Albastră din Ineleț, cu autoservire - Marius Turc

Locurile sunt pitorești și au vederi ample spre munții Mehedinți cu sălbaticele sale abrupturi. Marcajul ne poartă în suișuri și coborâșuri ușoare prin pădure, printre pășuni și livezi.

Priveliști largi spre munții Mehedinți - Marius Turc

Fosta scoală Ineleț, geanțurile Cernei și Munții Godeanu - Marius Turc

Tehnologia a ajuns si aici: panouri solare si antene de comunicare în Ineleţ,- Marius Turc

Avem opțiunea de a continua spre Dobraia prin Cracu Mare (pe marcaj Punct Galben), apoi să revenim la Valea Cernei, în zona Puntea lui Stoian (pe marcaj Punct Albastru),.

Poteca coboară deasupra Cheilor Prisăcinei, cu un perete abrupt foarte spectaculos, ajungând la măsuța dintr-o lespede de piatră, apoi la o altă troiță.

Deasupra de Cheile Prisăcinei - Sima Constantin

Pereții abruțti din Cheile Prisăcinei - Sima Constantin

Măsuța dintr-o lespede de piatră - Sima Constantin

Troița de pe deal, cătun Cracu Mare - Sima Constantin

Mai jos, găsim gospodării părăsite care au aparținut cândva de cătunul Cracu Mare.

Cătunul Cracu Mare, gospodărie părăsită din munţii Cernei. - Sima Constantin

Continuăm coborârea prin pădurea frumoasă de foioase, spre Valea Cernei, la care ajungem în dreptul Punţii lui Stoian.

Poteca spre cătunul Cracu Mare, dinspre Puntea lui Stoian. - Sima Constantin

Citește și Toamna în Mehedinți - Vârful lui Stan și Poienile de Sus (Crovuri)

 

Sperăm că ți-am dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în zona munților Cernei și te invităm să îi explorezi cu Harta de drumeţie a Munților CERNEI MEHEDINŢI

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Marius Turc, Sima Constantin, Adrian Vintilă, Alexandru Teleagă & more

 

P.S. Străbate culmile Cernei și dincolo de cătunele Cernei și vei fi plăcut impresionat.

Spre Culmea Vlaşcu, cu munții Mehedinți pe fundal - Sima Constantin

Una din Foeroagele munților Mehedinți - Sima Constantin

Citește și Toamna în Mehedinți - Vârful lui Stan și Poienile de Sus (Crovuri)