Cernei de primăvară - din Ineleț spre Culmea Vlașcu

 

Cadru geografic și curiozități:

Munții Cernei sunt localizați în sud-vestul Carpaților Meridionali, la contactul cu Munții Banatului. Fac parte din grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu și sunt mărginiți la sud-est de Valea Cernei, considerată de mulți, cea mai frumoasă vale din Carpați. 

Valea Cernei șerpuind către zona Șapte izvoare - Alexandru Daian

Ceea ce dă Cernei un farmec cu totul inedit este abruptul calcaros ce se desfășoară pe aproape toată lungimea ei. Aceasta spinare întinsă, numită Falia Cernei, se individualizează în variate forme, pe toata lungimea ei, cu câteva denumiri exocarstice specifice:

- ciucevele de la obârșia Cernei și a Cernișoarei (Rezervația naturală Ciucevele Cernei, cu Ciuceava Mare, Ciuceava Cracu Frasinului, Ciuceava Neagră etc) 

- geanțurile din aval de Cerna Sat (Geanțul Glodului, Geanțul Hermanului etc). 

- chei, labirinturi de lapiezuri și doline, care sunt numite de oamenii locului crovuri (“Poienile de sus”), fueroage (sau foeroage) 

Ciucevele Cernei și Munții Godeanu - Alexandru Teleagă

Geanturile Cernei în plan central, Piatra Cloșanilor în fundal - Lumea de Sus

Citește și Toamna în Mehedinți - Vârful lui Stan și Poienile de Sus (Crovuri)

- un alt toponim este cel de „crac”, folosit pentru a denumi culmile secundare care coboară din culmea principală a Munților Cernei spre Valea Cernei: Cracu Stâncii, Cracu Vlașcu Mare, Cracu Vlașcu Mic, Cracul Corbului, Cracu Inelețu, Cracu Mare, Cracul Teiului etc.

Denumirea de „crac” alături de cea de „cioacă” sau „cioc” (cu sensul de vârf) se regăsește frecvent și în partea de nord a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, picioare desprinse din Munții Godeanu sau Munții Mehedinți: Cracu Naibii, Cracu Balmoș, Cracu Fântânii (la Izvoarele Cernei), Cioaca Înaltă, Cioaca Glameii, Cracul Pietrii, Cioaca Frasinului etc. (din zona Culmea Cernei - Piatra Cloșani, nord-estul munților Mehedinți).

Sub vârful principal al Munților Godeanu avem Cioaca Curmezișului, Ciocul Gâștii etc.

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Toate aceste elemente naturale au constituit argumente solide pentru a crea Parcul Național Domogled-Valea Cernei, al doilea cel mai întins parc ca mărime din ţară, după Delta Dunarii.

Parcul a fost înfiinţat în anul 1990, existând iniţial (în 1932), Rezervaţia floristică şi peisagistică Muntele Domogled, cea mai veche din România. În cadrul Parcului au fost delimitate nu mai puțin de 11 rezervații naturale: Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Domogled, Piatra Cloşanilor, Belareca, Ciucevele Cernei, Valea Ţesna, Vârful lui Stan, Cheile Corcoaiei, Peştera Martel, Peştera lui Ion Bârzoni, toate de o importanță turistică deosebită. (sursa)

Citește și Călător în Parcul Național Domogled-Valea Cernei

 

Munții Cernei - prezentare generală

Munții Cernei sunt mărginiți la sud și la est de Valea Cernei și Munții Mehedinți, la vest de Depresiunea Caransebeș-Mehadia, la nord de Valea P Hideg (Rece) și la nord-est de Valea Olanului, unul din afluenții importanți ai Cernei, respectiv Curmătura Olanelor (1679 m) de unde se face trecerea spre Munții Godeanu. Cel mai înalt pisc este Vârful Dobrii (1.928 m).

Creasta Munților Mehedinți - Adrian Vintilă

Munții Cernei sunt compuși din două culmi principale: Culmea Vlascu, cu o lungime de cca 40 km și Culmea Cornereva, cu o lungime de aproximativ 15 km. Structura lor este asemănătoare cu cea a Munților Godeanu, iar din creastă se desprind aceste „cracuri” spre est, în Valea Cernei și spre nord spre Depresiunea Cornereva. (sursa)

Culmea Cornereva este mai puțin cunoscută, dar la fel de frumoasă, cu peisaje asemănătoare Crovurilor din Munții Mehedinți. Ea începe deasupra satelor Cănicea, respectiv Bogîltin, și se termină în dreptul Acumulării Poiana Ruscă. 

Accesibilitate: 

Putem ajunge în Munții Cernei, din Parcul Național Valea Cernei-Domogled din 4 direcții:

Dinspre Băile Herculane (drumul european E70), pornind apoi pe traseele turistice ce urcă din Valea Cernei (majoritatea din zonele Crucea Albă, 7 Izvoare, Podul Vânturătorii, Motel Dumbrava, Podul Țăsnei ori Puntea lui Stoian)

Dinspre Depresiunea Cornereva (pornind pe Valea Bela Rece dinspre Mehadia), apoi pe traseele turistice ce pornesc din satul Bogîltin spre:

- cuplul de vârfuri Vf. Iuții - Vf. lui Zglivit

- trio-ul Biliana - Zascol - Arjana 

- cătunele Poiana Lungă, Dobraia, Bedina, Prisăcina, sate aproape izolate la cca. 1000 m alt, care dau originalitatea acestor munți

Dinspre Valea Cernei, pe potecile și forestierele nemarcate care urcă pe văile de sub Cracu Vlașcu Mare și Cracu Vlașcu Mic (bazinul Văii Iauna) ori pe Fața Iaunei.

Dinspre satul Cerna-Sat, pe poteca nemarcată care urcă Plaiul Gâsca - Cracul Stâncii spre Vf. Dobrii, ultimul vârf (și cel mai înalt) din munții Cernei, la contactul cu munții Godeanu.

 

Trasee turistice consacrate din Munții Cernei:

-Punct Galben: Circuitul Izvoarelor sau “Turul Foișoarelor” din zona Băile Herculane

-Punct Albastru: Băile Herculane - Platoul Coronini - Foişorul Verde - Izvorul Diana III

Foişorul Schneller / Verde - cota 250 m, loc de refugiu şi popas, punct de belvedere asupra Băilor Herculane.

Foişorul Verde - Sima Constantin

-Cruce Roșie: Podul Vânturătorii (DN67D) - Cascada Vânturătoarea - Poiana Cicilovete

În urcare spre Poiana Cicilovete, vedere spre Lacul Prisaca (Șapte Izvoare) - Adrian Vintilă

-Punct Albastru: Motel Dumbrava - Biserică Dobraia - Prisăcina - Puntea lui Stoian

Biserica din Dobraia, Muntii Cernei - Adrian Vintilă

-Punct Galben: Motel Dumbrava - Școală Dobraia - Șaua Prislop (sub Arjana)

-Punct Galben: Circuitul cătunelor Dobraia, Prisăcina, Cracul Mare și Ineleţ

-Punct Roșu: Circuitul cătunelor Dobraia, Prisăcina, Ineleţ, Bogâltin, Poiana Lungă ș.a.

Vârful Arjana văzut din Cătunul Prisăcina - Sima Constantin

-Triunghi Roșu: Traseul pe scările suspendate ce duc la cătunul Ineleț

Scările spre Cătunul Ineleț - Adrian Vintilă

-Bandă Roșie: Traseul de creastă al Munților Cernei (legătura cu Godeanu)

 

Alte trasee turistice din Munții Cernei care merită menționate sunt:

- noul traseu tematic “Pe urmele Împărătesei Elisabeta”, (cunoscută sub numele de Sissi)

-”Drumul apelor miraculoase” (Izvorul Domogled, Izvorul de ochi, Izvorul de stomac, Izvorul de cură internă Diana III), ”Drumul Roman” (sursa)

-traseele spre peşterile termale, unice în țară, Grota cu Aburi și Peştera lui Adam, respectiv Triunghi Roșu (cu Foișorul Roșu și Foişorul Ciorici), Triunghi Albastru (cu Foișorul Galben)

Rezervații naturale și alte atracții turistice din arealul Munților Cernei:

-Rezervaţia Coronini-Bedina, cea mai mare din Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, o rezervație științifică mixtă, geologică (falia Cernei cu izvoarele termominerale), geografică (forme carstice, cascade), botanică, forestieră, speologică etc. (sursa)

-Rezervația Iauna-Craiova, rezervație științifică mixtă, geografică, botanică etc. care conservă o pădure seculară de făgete de vârstă cuprinsă între 90 şi 130 de ani.

-Rezervaţia Belareca, rezervație forestieră situată în bazinul râului Belareca, la cumpăna cu bazinul Cernei (sursa)

-Lacul de Acumulare Prisăcina (Șapte Izvoare) cu baia publică sulfuroasă Șapte Izvoare Calde

-Cheile Prisăcinei, un canion sălbatic și puțin umblat, cu pereți verticali impresionanți, regat al ferigilor, iederei și a mușchilor de pământ.

-Cascada Ogașul Ineleț, care se prelinge precum Vânturătoarea, în sezonul ploios.

-Cascada Vânturătoarea, una din cele mai spectaculoase cascade din ţară, înaltă de cca. 80 m, ce poate fi coborâtă (parcursă) cu echipament de canyoning. 

Cascada Vânturătoarea - Adrian Vintilă

Citește și Cascada Vânturătoarea - una dintre cele mai spectaculoase din țară

Citește și Canyoning-ul în România, sport de munte cu tot mai mulți adepți

Cascada Vânturătoarea perete - Adrian Vintilă

 

Traseul Ineleț - Cracu Inelețu - Șaua Ciumerna - Culmea Vlașcu

Un traseu cu grad mediu de dificultate, lungime traseu ~ 22 km, timp 11 h dus-întors.

La debut urmăm Triunghi Roșu: Traseul pe scările suspendate ce duc la cătunul Ineleț (1,5 - 2 h)

Ca punct de reper pentru startul acestui traseu se ia un adăpost din scânduri, construit pentru stația de autobuz aflată la cca. 23 km amonte de localitatea Băile Herculane. De aici coborâm spre râul Cerna, trecem peste o punte de lemn suspendată și începem urcuşul pe celălalt mal, printr-o poiană. Ajungem la baza stâncii, în locul numit La Cârlige.

Patru scări din lemn, cu o lungime totală de cca. 100 m (ultima, ceva mai aeriană), prinse pe un perete vertical din calcar și întărite din loc în loc cu benzi de metal ne scot deasupra abruptului, după care, după 15-25 min, ajungem la o bancă de lemn, amenajată special pentru a rememora urcarea și a ne odihni. 

 Scarile spre Inelet - Ionuţ Vlad

Urcarea spre Ineleț - Adrian Vintilă

Troiţa de la Ineleţ, loc de popas şi punct de belvedere peste minunata Valea Cernei, cătunele Scărişoara şi Ţaţu, munţii Mehedinţi, munţii Cernei, vârfurile Zglivăr (1708m) şi Vlaşcu Mic (1733m) pe fundal.

Troița de la capatul scarilor Inelet - Sima Constantin

Dincolo de Valea Cernei se disting pereții de calcar ce ascund ,,Crovurile” de pe creasta Munţilor Mehedinţi. Sătenii din cătunele izolate din Munţii Cernei au montat indicatoare cu conţinut religios, astfel că poteca e destul de lesne de urmat. 

Vedere spre Poienile de Sus - Liana Marin

Continuăm prin păduri de munte și după cca 1 h de la start, ajungem la biserica din Ineleţ,.agățată pe coama muntelui alături de micul său cimitir.

Biserica din Inelet, cimitir si banci reculegere - Ionut Vlad

De aici avem o perspectivă și mai impresionantă a văii Cernei până la crestele înalte ale munților Godeanu. 

În cimitirul din Inelet, aproape toate mormintele sunt acoperite cu narcise pe sfârșit de mai. De asemenea, cele mai multe dintre ele au cate o bancă în drept pentru ca cei dragi să se poată reculege.

Narcise in cimitirul din Inelet - Ionut Vlad

Facem stânga printre cele câteva case ale satului Ineleț și trecem pe lângă micuța clădire care adăpostește școala primară. În iunie 2017 școala și-a închis porțile definitiv. Ultimii elevi care au luat loc pe băncile ei au coborât în localitățile de jos pentru a-și continua studiile.

Pe ulița satului Ineleț - Sima Constantin

Fosta școală de la Ineleț - Sima Constantin

Din lipsă de elevi, a fost transformată în Punct de Prim Ajutor pentru bătrânii din cătun, totodată aici - drumeţii şi vizitatorii zonei pot cumpăra produsele localnicilor / miere de albină, miez de nucă, boabe de fasole, ş.a.

Punct de Prim Ajutor Ineleț - Sima Constantin

În Ineleţ sunt aprox. 100 de case răsfirate, iar oamenii de aici sunt munteni mândri, cu porturi îngrijite și au și de ce. Deși izolați, munca lor se vede: antene parabolice, stâlpi de iluminat la biserică, case solid construite, nu doar din piatră și lemn, cabluri de curent electric trase de la micile hidrocentrale ș.a.

Case izolate din Inelet - Sima Constantin

Căsuța Albastră. - Sima Constantin

Citește și Iarna prin cătunele din Munții Cernei – Ineleț, Cracu Mare, Prisăcina și Dobraia

Urcăm tot mai sus spre pădure și continuăm pe Cracul Ineleț, ieșind pe pajiştea din golul alpin, unde toamna încă se mai găsesc afine.

Din tufişurile de afine - vedere către vârfurile Biliana (1362 m), Zascolul Arjanei (1496 m), Arjana (1511m), Cheile Prisăcinei, vf. Cuşmiţa (1454 m), Şaua Ciumerna (1465 m). etc

Vedere către trio-ul Biliana - Zascol - Arjana - Sima Constantin

Citește și Iarna prin Munții Cernei spre Vârful Arjana

Mai departe, ocolim Vârful Ştivuţa, pe poteca Punct Roșu. 

Culmea Știvuța - Sima Constantin

Ajungem în Şaua Ciumerna (1465 m) de sub Vf. Iuţii (1582 m), de unde urmărim Traseul de creastă al Munților Cernei - Bandă Roșie.

Ieșire in Şaua Ciumerna  - Sima Constantin

Şaua Ciumerna vedere spre munţii Mehedinţi, Vf. lui Stan - Sima Constantin

De pe Vf. Iuţii (1582m), avem vederi spre Vf. lui Zglivit (1627 m), Şaua Zglivar (1557 m), Vf. Zglivăr (1708 m) și Vlaşcu Mic (1733 m).

Vedere de pe Vf Iuții spre Culmea Vlașcu - Sima Constantin

Vârfurile Zglivăr şi Vlaşcu Mic, apar ca un trapez cu altitudinea de peste 1700 m.

Vârfurile Zglivăr şi Vlaşcu Mic - Sima Constantin

Obs: Vârful Vlaşcu Mic (1733 m) nu e mic, dimpotrivă, are altirudinea topo mai mare decât fratele "mai mare" Vârful Vlaşcu Mare (1618 m), cu peste 100 m.

Ținem creasta spre Vârful lui Zglivit, de la care coborâm în Șaua Zglivăr, pentru a urca la vârful Zglivăr.

Momâile din piatră de pe Vârful lui Zglivit. - Sima Constantin

Vf. lui Zglivit și Șaua Zglivăr - Sima Constantin

În urcare spre Vf. Zglivăr - Sima Constantin

De pe topul trapezului Zglivăr - Vlaşcu Mic se deschide priveliștea până în Țarcu și Muntele Mic.

Din munţii Cernei până în Țarcu și Muntele Mic - Sima Constantin

Primăvara devreme, aici putem întâlni brândușe, pe un fundal de toată frumusețea.

Creasta Cernei până în Țarcu și masivul Godeanu - Sima Constantin

Vf. Zglivăr constituie locul prăbușirii cursei comerciale Arad - București în Februarie 1936.

Locul prăbușirii cursei comerciale - Sima Constantin

Continuăm în urcare ușoară spre Vf. Vlașcu Mic (1733 m) cu vederi spre Vlașcu Mare (1618 m).

Vf. Vlașcu Mic (17 33 m) - Sima Constantin

De pe Vlașcu până pe vf lui Stan, munții Mehedinți. - Sima Constantin

Dacă dorim un popas peste noapte, putem coborî până la Stana de sub Vlașcu Mic, cu vederi superbe spre Abruptul Mehedinților. 

Abruptul Mehedinților - Liana Marin

Stâna de sub Vlașcu Mic - Sima Constantin

Sperăm că ți-am dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în zona munților Cernei și te invităm să îi explorezi cu Harta de drumeţie a Munților CERNEI MEHEDINŢI

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Sima Constantin, Adrian Vintilă, Liana Marin & more

Stâna de sub vf. Vlașcu Mic, munții Cernei. - Sima Constantin

Citește și Bulzul Păuleștilor și satele uitate din com. Bulzeștii de Sus