Munții Trascău - pe Vf. Ugerului la debut de an fără zăpadă

 

Munții Trascău - Prezentare generală

Munţii Trascău au o orientare generală NE-SV şi formează o unitate morfologică bine individualizată în relief datorită altitudinii ridicate a crestei principale, în raport cu zonele limitrofe. Priviți dinspre Culoarul Mureșului, ei își dezvăluie profilul impunător, cu Piatra Cetii şi Piatra Craivii, crenelate și impozante. Ai crede că înălțimile acestora depășesc 1800 m, asemeni Bihorului. Totuși Munții Trascău au înălțimi sub 1.400 m. Cel mai înalt punct este Vf. Dâmbău (1.369 m).

Piatra Craivii si Piatra Cetii, vizibile din Cetatea Alba Iulia - Morar Daniel

Citește și Început de iarnă pe Vf. Dâmbău, cel mai înalt din Trascău

 

Munții Trascău - Geologie și Hidrologie

Creasta principală a Munţilor Trascău, lungă de aprox. 75 km se dezvoltă între Valea Racilor (Turenilor) şi pârâul Lunca Meteşului, afluent al Ampoiului. Lăţimea ei depăşeşte rareori 2 km (3-4 km în perimetrul vârfului Bedeleu şi platforma Ciumerna)

Sectorul nordic, dezvoltat între râul Arieş şi pârâul Râmeţ, prezintă vârfuri rotunjite, cu altitudini cuprinse între 1.200 şi 1.300 m (Ugerului, Cireşului, Bedeleu, Prislop, Secului, Geamănului, Trascău, etc), separate de văi seci cu doline, situate şi ele la altitudini ridicate.

Doline între Ugerului și Piatra cu Urdă - Marius Turc

Citește și Drumeție peste vârfurile Trăscăului nordic

Reţeaua hidrografică a Munţilor Trascău este tributară în totalitate râului Mureş, atât direct prin apele colectate prin pârâurile Valea Aiudului, Gârbova, Râmeţ şi Galda, cu afluenţii săi Cetea, Cricov şi Craiva, cât şi indirect, prin afluenţii Arieş şi Ampoi.

Citește și Trascău de toamnă - Piatra Craivii și Iezerul Ighiel

Calcarele sedimentare ocupă o suprafaţă de cca. 67,8 km2, repartizată astfel: creasta principală Ciumerna-Bedeleu (55,5 km2), creasta secundară vf. Pleşa-vf. Cetii (4 km2), zona Hopagi-pârâul Pravului (2,7 km2), Piatra Secuiului (2,5 km2), masivul Dâmbău (1,7 km2) şi masivul Corabia (1,4 km2). (Extras din Iancu Orășeanu - Hidrogeologia carstului din Munții Apuseni, Editura Belvedere, Oradea, 2016)

Caracterul friabil al calcarelor a dat naștere unor blocuri izolate de calcar, întrerupte neaşteptat de chei prăpăstioase, abrupturi calcaroase sau platouri carstice. Dimensiunea “pietrelor” merge de la cele de mari dimensiuni, cum este Piatra Cetii, până la cele minuscule, cum este Piatra Corbului. Ele se pretează foarte bine la geoturism, o ramură mai nouă a turismului.

Piatra Cetii, impozantă și prăpăstioasă - Morar Daniel

Citește și Geoturism printre klippele Trascăului sudic

Cele mai cunoscute dintre "pietrele" Trascăului sunt Piatra Secuiului, Piatra Cetii, Piatra Craivii, Pietrele Ampoiței, Piatra Boului, Piatra Bulzului etc.

Citește și Început de Decembrie la poalele Pietrei Secuiului

Citește și Piatra Cetii - regina pietrelor calcaroase din Trascău

Citește și Piatra Bulzului (bulzul Gălzii) - cu priveliști spre "Pietrele Trascăului"

 

Înafara Pietrelor și cheilor arhicunoscute din Trascău (Cheile Râmețului, Cheile Aiudului, Cheile Mănăstirii etc), o altă atracție a lanțului muntos este Masivul Bedeleu.

Masivul Bedeleu se întinde spre sud până la valea Râmeţului, pe o lungime de aprox. 25 km. Stâncile Bedeleului veghează asupra localităților cuibărite pe firul văili Arieșului. Rând pe rând, satele se înșiră sub munte: Vidolm, Ocoliș, Lunca Arieșului și Sălciua.

Cunoscut pentru Cascada Șipote (cea de sus, nu cea accesibilă de la șosea), Abruptul Bedeleului ori Peștera Poarta Zmeilor, Masivul Bedeleu are însă și o parte întinsă de platou, cu vârfuri rotunjite, unele dintre acestea panoramice.

Arcada Poarta Zmeilor, Bedeleu - Morar Daniel

Citește despre Cascada Șipote, Balconul Bedeleu și Poarta Zmeilor

Un alt aspect care atrage interesul este acela că platoul carstic suspendat la înălțimi cu înclinare constantă, favorizează apariția unor forme specifice de exocarst (lapiezuri, doline, uvale), modelate de apa care îşi caută drum spre subteran. Platoul Bedeleu - Ciumerna este „ciuruit“ de zeci de de doline, unele de dimensiuni considerabile.

 

Vârfurile panoramice din zona Masivului Bedeleu. 

Între Valea Arieșului și Depresiunea Trascău, respectiv localitățile Vidolm, Ocoliș, Lunca Arieșului (de-o parte) și Rimetea, Colțești, Izvoarele (de cealaltă parte), se înaltă câteva culmi cu vârfuri rotunjite și pante înclinate care dau impresia de tronuri.

• Vf. Ardascheia (1250 m), situat vis-a-vis de Piatra Secuiului, care oferă belvederi excelente spre Piatra Secuiului, Cheile Aiudului (Vălișoarei), chiar și Făgăraș.

 Dinspre Ardascheia spre Piatra Secuiului - Manu Munțomanu

• Dealul Băieșilor cu Minele de Fier medievale de lângă Rimetea, accesibile pe traseul Triunghi Galben

• Vf Ugerului și Laricetul de sub Vf. Colțu Roșu, cu vederi largi spre abruptul rezervației naturale Scărița Belioara, abruptul Vulturese, Cheile Pociovaliștei, Cheile Runcului, Ocolișel, Vidolm, Vf. Vârfuiata  ș.a.

Valea Arieșului, abruptul Scărița Belioara, Vulturese, Cheile Pociovaliștei, Runcului și satul Ocoliș - Manu Munțomanu

• Piatra cu Urdă, vis-a-vis de Vf. Ugerului, cu vederi spre Depresiunea Trascăului (satul Colțești), Cheile Aiudului (Vălișoarei), chiar și Făgăraș.

Depresiunea Trascău, Cheile Aiudului și munții Făgăraș - Marius Turc

• Vf. Secului (1282 m), Vf. Prislop (1281 m) (lângă Raven's Nest) și Dl Frânca, situate în preajma traseului principal al Apusenilor, marcat Bandă Roșie, cu vederi spre Cheile Pleșii, Cheile Drăgoiului, Valea Poienii (cu Mănăstirea Sub Piatră și Dumești).

 

Trasee spre Vârful Ugerului (1285 m)

Vârful Ugerului (1285 m) este accesibil atât dinspre V. Arieșului  (Lunca Arieșului) cât și dinspre Depresiunea Trascău, respectiv Rimetea ori Colțești.

• Cruce Galbenă: Rimetea - Vf. Ugerului - Lunca Arieșului

• Cruce Albastră: Colţești - șaua dintre Vf. Ardașcheia și Vf. Ugerului - Vidolm

 

Circuit Lunca Arieșului - Valea Morilor - sub Vf. Piatra cu Urdă - Vf. Ugerului - șaua dintre Vf. Ugerului și Ardașcheia - Pârâul Muntelui - Vidolm (CG + CA)

Date tehnice: un traseu destul de solicitant, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, în aprox. 5 - 6 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.

Din localitatea Lunca Arieșului, găsim un pod peste Arieș ce face legătura cu drumul național. Urmăm drumul prin localitate, iar la o intersecție lăsăm în față marcajul Triunghi Roșu (Lunca Arieșului - Cascada Șipote - Peștera Huda lui Papară). Continuăm la stânga pe marcaj Cruce Galbenă și trecem printre case, apoi începem să urcăm pe la obârșiile pârâului Valea Morilor. Mai departe, marcajul intersectează mai multe drumuri solicitându-ne atenţia în urmărirea sa.

Drumeagul urcă susținut dinspre Lunca Arieșului spre platoul Bedeleu - Marius Turc

Ținem drumeagul și străbatem o zonă de poieni și pâlcuri de copaci. Pe măsură ce urcăm, descoperim abruptul muntelui.

Dintr-o poieniță, admiram peisajul spre Muntele Mare - Marius Turc

Pe măsură ce urcăm, descoperim abruptul muntelui -Marius Turc

Stâncările Vârfului Jaru (1221 m) ne apar impozante, ca o barieră.

 Stâncările Vârfului Jaru (1221 m) impozante - Marius Turc

Străbatem o poiană lungă năpădită de vegetaţie, despărţită pe mijloc de un zid de piatră, la baza căreia se afla un izvor. 

Trecem pe lângă un izvor -Marius Turc

Continuăm urcarea printr-o pădurice de fag, sub stânci, afectată de un incediu în 2013.

Urcăm prin pădurea uscată, pe lângă abruptul stâncilor -Marius Turc

Înaintăm prin culoarul de pădure, ajungem la un observator de animale, apoi ținem o culme, pe sub creasta muntelui ca sa iesim în șaua dintre Piatra Cu Urdă și Vf. Ugerului.

Observator de animale în drumul spre creastă -Marius Turc

Din șa avem opțiunea să urcăm la dreapta (nemarcat) spre Piatra cu Urdă (1229 m) și Vf. Jaru și să ne bucurăm de belvererile frumoase spre Depresiunea Trascău, Cetatea Colțești, Cheile Aiudului (Vălișoareai) și Făgăraș.

Vedere spre Depresiunea Trascău, Cetatea Colțești, Cheile Aiudului (Vălișoareai) și Făgăraș - Marius Turc

Satul Coltești și Cetatea Colțești (Trascăului) -Marius Turc

Ardașcheia (1250 m) si capătul sudic al Pietrei Secuilor - Marius Turc

Parcurgem Piatra cu Urdă spre Vf. Jaru de pe care ni se deschid priveliștile spre Defileul Arieșului, cu Muntele Mare în planul îndepărtat.

Valea Arieșului și obiectivele masivului Muntele Mare - Marius Turc

Cariera Jidovina si rezervația Scarita - Belioara - Marius Turc

Citește și Scărița-Belioara - Perla rezervațiilor din Muntele Mare

În plan mijlociu stâncăriile Abruptului Vulturese (1134 m), sora mai mică, dar la fel de spectaculoasă a rezervației Scărița-Belioara.

rezervația Scarita - Belioara si Vulturese - Marius Turc

Satul Lunca Ariesului și podul peste Valea Arieșului, de unde am pornit  - Marius Turc

Satele Ocoliș, Vidolm și Cheile Runcului - Marius Turc

Satul Posaga de Jos, răsfirat spre Cheile Poșegii - Marius Turc

Ne întoarcem spre platou și străbatem dolinele până sub Vf. Ugerului (1285 m).

Înapoi în șaua de sub Vf. Ugerului - Marius Turc

Pe măsură ce urcăm spre vârf descoperim laricetul din zona Vf. Ugerului. în fundal, creasta Vârfului Ardașcheia.

 Laricetul din zona Vf. Ugerului și Ardașcheia - Manu Munțomanu

De pe Vf. Ugerului (1285 m), priveliștea spre Valea Arieșului este și mai spectaculoasă.

Valea Ocolișului, cu comuna Ocoliș în prim plan, în plan mai îndepărtat, satul Runc, cu Cheile Runcului - Marius Turc

Iar în spate, Cheile Aiudului (Vălișoara) ne atrag spre explorare. 

Cheile Valisoarei, văzute de pe Vf. Ugerului - Marius Turc

Citește și Cheile Aiudului (Vălișoarei) - ținutul de calcar de lângă Piatra Secuiului

Cheile Valisoarei și Făgărașii văzuți de pe Vf. Ugerului - Marius Turc

În zona vârfului Ugerului se ivesc stâncile Colțul Roșu, cu rezervația botanică Laricetul de la Vidolm. 

stâncile Colțul Roșu și laricetul de la Vidolm - Manu Munțomanu

Lăricetul de la Vidolm – este o rezervație naturală forestieră în care se conservă laricele sau zada (Larix decidua), singurul conifer cu frunze căzătoare european. Lăricetul de la Vidolm este de două ori o raritate. Mai întâi pentru că reprezintă un relict glaciar, adică o moștenire botanică a erelor glaciare. În al doilea rând pentru că în mod obișnuit această specie crește la altitudini cuprinse între 1350-1850 m. La Vidolm laricele crește la altitudini cuprinse între 850 m și 1260 m, adică în etajul fagului, pe versantul nordic al Vârfului Ugerului. (info: Morar Daniel)

Exemplare de larice matur și Lunca Arieșului - Morar Daniel

 Lăricet tânăr din rezervația Laricetul de la Vidolm - Morar Daniel

Abruptul nordic al Vf. Ugerului împodobit cu zadă, toamna - Morar Daniel

De la Vf. Ugerului coborâm abrupt, în serpentine, prin pădure, spre șaua dintre Vf. Ugerului și Ardașcheia, unde întâlnim un alt observator de animale.

 Coborârea de pe Vf. Ugerului spre șaua de sub varful Ardascheia - Marius Turc

Aici reperăm de asemenea marcajul Cruce Albastră, pe care vom coborî înspre Vidolm.

 Marcaj Cruce Albastră spre Vidolm, lângă observatorul de animale - Marius Turc

Coborâm pe un drumeag care urmărește o vale fără priveliști spectaculoase (Pârâul Muntelui), folosită de utilajele de exploatare forestieră.

Coborâre pe Pârâul Muntelui spre Vidolm - Marius Turc

După ce depășim troița de intrare în sat, reperăm în prim plan Biserica din Vidolm.

Coborâre spre Biserica din Vidolm - Marius Turc

O ultima privire catre varful Ugerului - Marius Turc

În speranța că v-am stârnit curiozitatea și pofta de aventură, vă invităm în Masivul Bedeleu, cu harta turistică MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Marius Turc, Morar Daniel, Manu Muntomanu 

Bucurați-vă de acest loc deosebit cu harta și aplicația Munții Noștri!

Citește și Început de iarnă în Trascău - Transalpina de Apuseni