Traseul 6 PR este folosit cel mai adesea pentru acces spre vârful Vlădeasa, cel mai înalt din masiv (1836 m), pornind de la Cabana Vlădeasa. Întreg circuitul este un traseu destul de solicitant, într-o drumeție cu peste 1200 de m diferențe de nivel, în aprox. 5 - 6 h, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.
Cabana Vlădeasa (cca.1430 m alt) este accesibilă tot timpul anului, chiar și cu mașina pe varianta Bologa - Săcuieu - Rogojel - Cabana Vladeasa (drum de tara, pietruit, pentru mașini cu garda înaltă). Este principala bază de acces spre Vf. Vlădeasa, Pietrele Albe, rezervația speologică Peștera Vârfuraşu, V. Stanciului (cu Cascada de la Tău și celebra Vălul Miresei) ș.a. Cele din urmă sunt accesibile pe traseul PA - circuitul mare al Vlădesei / circuitul Răchițele (traseul 7). La pas ajungem fie pe traseul de creastă BA dinspre Bologa (traseul 1), pe varianta CA (traseul 2) - dinspre Valea Drăganului, TR (traseul 3) - dinspre Rogojel, ori, mai rar, TA (traseul 4) - dinspre Lacul Drăgan (Floroiu), din Gura Zârnii.
Așadar, urcăm spre Vf. Vlădeasa pe PR, respectiv circuitul mic al Vlădesei, alături de TA (traseul 4) - pentru scurt timp, pe drumul forestier de la marginea pădurii, câștigând treptat altitudine. După cca. 45 min, TA ne părăsește la dreapta, iar noi urcăm în creastă, de unde se urmează drumul de pe culme cu o primă priveliște asupra bazinului Drăganului, unde ne atrage admirația un impunător pinten împădurit, Muntele Tarniţa.
Poteca urcă domol cca. 2 km pe versantul estic al crestei, prin golul alpin, ocolind adânca vale a Răcadului ce se deschide la stânga noastră și traversează un pâlc de pădure cu ienuperi răzleți, ce abia rezistă puternicelor vânturi care bântuie aici mai tot timpul anului. După cca. 30 min ajungem la staţia meteo de pe Vârful Vlădeasa. Vârful Vlădeasa (1836 m) este al 2 vârf ca înălţime al Munţilor Apuseni, dominând partea N a întregului masiv, spre care avem o vedere cuprinzătoare.
Privind spre V, putem observa reţeaua de văi a bazinului Drăganului invadată de păduri întinse, dominate de vârfuri şi creste stâncoase, iar spre SV, culmea centrală a Munţilor Vlădeasa și creasta Buteasa cu cele două vârfuri gemene. Creasta principală poate fi urmărită aproape pe întreaga lungime, de la vârful Micău, până mai aproape, în Vârfuraşul, pe care se zăreşte drumul ce duce prin Nimăiasa şi Piatra Tâlharului spre Padiş.
După ce ne-am bucurat privirea cu priveliștea extraordinară ce ne-o oferă acest vârf, ocolim staţia meteorologică cu teren larg împrejmuit și începem coborârea prin vegetația deasă de jnepeni și pădure de molid, până la drumul forestier pe care reîntâlnim BA (traseul 1) spre Piatra Tâlharului. La scurt timp ni se alătură și marcajul PA, circuitul mare al Vlădesei / circuitul Răchițele (traseul 7), apoi trecem pe lângă extremitatea nordică a Pietrelor Albe.
Pietrele Albe reprezintă un complex calcaros cu o mulţime de peşteri, avene şi pereţi verticali, fiind unul dintre locurile cele mai căutate de pasionații sporturilor de stâncă (alpinism şi escaladă), cu altitudinea maximă în Vf. Piatra Grăitoare (1557 m). Cu o abatere de 20 min. de la traseul nostru putem ajunge la punctul de belvedere de pe Pietrele Albe. Traseul comun (PR, BA, PA) urmează un drum forestier larg (Drumul Rogojanului) ce ține în linii mari curba de nivel și care ne va duce în cca. 1.- 1.5 h (5 km) înapoi la cabana Vlădeasa.
Comentarii
Foarte bine marcat pana la Pietrele Albe. De la pietre la Cabana Vladeasa PR dispare, dar sunt prezente PA si BA. Pe drumul forestier BA se gasesc multe surse de apa,