Muntele Domogled - masivul aparte din munții Mehedinți

Munții Mehedinți - cadru geografic

Lanțul muntos Mehedinți se întinde pe aprox. 50 km și închide arcul Carpaților Meridionali între Munții Vâlcan și fluviul Dunărea. Alături de Munții Cernei care închid acest arc pe partea vestică a râului Cerna, între Munții Godeanu și Băile Herculane, se înscriu ca parte importantă din Parcul Național Domogled - Valea Cernei, cel mai mare parc național din țară, după Delta Dunării.

Munții Mehedinţi, continuați spre est cu treapta Podişului Mehedinţi, sunt alcătuiți în cea mai mare parte din calcare jurasice și fac parte din grupa montana a Munților Retezat-Godeanu.

Citește și Din Retezatul Mic până pe Vârful Gugu, munții Godeanu

Munții Mehedinți au înălţimi ce abia depăşesc 1400 m, dar cu toate acestea reușesc să atragă un aflux mare de turiști prin biodiversitate.

Geanţurile Cernei., munţii Mehedinti - Sima Constantin

 

Relieful variat al Munților Mehedinți este delimitat de geografi în patru sectoare distincte:

• Culmea Cernei, domoală şi joasă (1000 - 1200 m alt), formată predominant din şisturi, care face trecerea spre Oslea (Munții Vâlcan) 

• Piatra Cloșani, situată în arealul Vulcan-Motru, care iese în evidență ca un masiv singuratic, calcaros, cu o cocoașă dublă - Piatra Mică (1163 m) și Vf. Piatra Cloșani (1420 m), vizibilă mai ales din zona înaltă a munților Cernei, Godeanu, de pe Oslea, Retezatul Mic.

Cocoloașe din creasta Muntelui Piatra Cloșani - Adrian Vintilă

Citește și Toamnă în munții Mehedinți - Muntele Piatra Cloșani

• Masivul Vârful lui Stan - Pietrele Albe, zona centrală a Mehedinţiului, care se prezintă ca un platou cu forme carstice unice în țară: o înlănțuire de doline, uvale și polii - ce poartă numele de Poienile de Sus sau Crovurile din Mehedinți

Poienile de Sus spre Vf. lui Stan - Dinu și Marlene Mititeanu - Chemarea Muntelui

Citește și Toamna în Mehedinți - Vârful lui Stan și Poienile de Sus (Crovuri)

• Masivul Domogled - Hurcu, cu vârfurile Hurcu - Șușcu - Domogled, situate la sud de polia Balta Cerbului și de vârfurile Inălățul (Mic și Mare) și Ciolanul, care se prezintă ca o creastă impunătoare deasupra Văii Cernei.

Masivul Domogled în urcare spre Vf. Șușcu - Adrian Vintila

 

Masivul Domogled, una dintre primele rezervații naturale din țară

Masivul Domogled - Hurcu face parte din subunitatea geografică a Munților Mehedinți și atinge altitudinea maximă în Vârful Șușcu (1192 m). Culmea calcaroasă a acestui sector este tăiată de câteva văi adânci (Cociu, Șaua Padina, Jelărău, Feregari, Rucăr, Săliștei). Cumpăna de ape a acestor văi o delimitează în masive mai mici: Cociu (1120 m), Hurcu (1088 m), Șușcu (1192 m), Rudina Mare (1163 m), Domogledul Mare (1105 m), Domogledul Mic (1099 m). Masivul Domogled este delimitat de Valea Jelărău și Valea Feregari și se prezintă ca o creastă impunătoare dispusă perpendicular pe Valea Cernei (sursa).

Muntele Domogled are un aspect cu totul aparte față de cel al altor regiuni montane din țară. Parcul Național Domogled-Valea Cernei a fost înfiinţat în anul 1990, însă iniţial (în 1932) s-a creat Rezervaţia floristică şi peisagistică Muntele Domogled. 

Rezervaţia floristică şi peisagistică Muntele Domogled - Mădălina Cucu

În Masivul Domogled apar specii neobișnuite care îți dau impresia că te afli în ținuturi mediteraneene, unele endemice, altele rare, care se află sub protecție strictă. Primăvara, liliacul sălbatic în nuanțe de alb sau violet, umplu Muntele Domogled de farmec și miros imbietor. Exemplarele de pin negru de Banat, ce se înalță deasupra unor păduri seculare de fag unice în Europa ori cheile și puținele poieni de sub vârfurile calcaroase, completează peisajul sălbatic spectaculos. Toamna, contrastul extraordinar între foioase și pinul negru de Banat dă o notă aparte Muntelui Domogled.

Tufe de liliac pe Muntele Domogled - Madalina Cucu

Pinul Negru de Banat și specii variate de flori pe Muntele Domogled - Madalina Cucu

 

Trasee spre Domogledul Mare (1105 m):

- Bandă Galbenă - Băile Herculane (DN67D) - Cheile Feregari - Domogledul Mare (1105 m)

- Triunghi Roșu - Băile Herculane (DN67D) - Domogledul Mare (1105 m) - Poiana Mușuroane

- Bandă Galbenă - "Cărarea pisicii", urcarea abruptă spre vf. Domogledul Mic, apoi traseul de creastă spre Domogledul Mare (1105 m)

Cărarea Pisicii spre Domogledul Mic - Adrian Vintilă

Trasee de legătură:

- Cruce Albastră - Băile Herculane (DN67D) - Izvorul Jelărău - Poiana Mușuroane

- Punct Roșu: Băile Herculane (DN67D) - Cheile Feregari - Poiana Mușuroane

Alte trasee spre puncte panoramice din masivul Domogled:

- Cruce Galbenă: Băile Herculane (DN67D) în dreptul Hidrocentralei - punct belvedere Valea Șaua Padina

- Triunghi Albastru traseul spre Vârful Șușcu (1192 m) prin Cheile Jelărău

- Punct Albastru spre Vârful Colariu (684 m) prin Cheile Feregari, marcat recent

Vârful Colariu, munții Mehedinți - Adrian Vintilă

 

Băile Herculane (DN67D) - Poteca Pisicii - Vârful Domogledul Mic (1099 m) - Vârful Domogledul Mare (1105 m) - Cheile Feregari

Date tehnice: un traseu destul de solicitant, cu aproape 1000 m diferențe de nivel, în aprox. 6  - 7 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.

 

Vârful Domogled are doar 1105 m dar traseul până pe vârf este unul dintre cele mai frumoase din Munții Mehedinți. Din Băile Herculane urmăm poteca ce urcă prin pădure către Crucea Albă, reper deasupra stațiunii și punct de belvedere spectaculos.

Crucea Albă, deasupra stațiunii Băile Herculane - Cosmin Birău

Traseul pornește de la km 5 al drumului naţional care duce la băile termale din Herculane, de la un panou informativ care ne aduce la cunoștință că acest traseu străbate, pe o buna parte din parcursul său, Rezervația naturală Domogled, un bun prilej de a lua contact cu biodiversitatea zonei. De altfel, poteca dintre DN 67D și Crucea Alba este un traseu tematic.

Indicatoare intrare trasee Masivul Domogled - Adrian Vintila

Poteca tematică spre Crucea Albă, Domogled - Sima Constantin

Poteca se înscrie pe coastele Muntelui Domogled, în serpentine, străbate pădurea și depășește o zona mai abruptă (expusă), ajungând la Crucea Albă. 

Poteca expusă spre Crucea Albă, Domogled - Cosmin Birău

În februarie 2022, Salvamont Băile Herculane a reabilitat Puntea Veche de sub Crucea Albă, un scurt sector de podeț suspendat la înălțimi amețitoare, cu belvederi spre Valea Cernei și culmile Munților Cernei.

Poteca spre Puntea Veche de sub Crucea Albă, Domogled - Cosmin Birău

Puntea Veche de sub Crucea Albă, Herculane - Florin-Daniel Mateiu

Citește și Iarna prin Munții Cernei spre Vârful Arjana 

De la Crucea Albă, traseul se îndreaptă spre Vârfurile Domogled pe una din cele mai frumoase și dificile poteci din Munții Mehedinți, Cărarea Pisicii. Poteca Pisicii are un grad mare de dificultate datorită brânelor și porțiunilor cu grohotiș instabil ce o acoperă pe alocuri - o pantă ce necesită experiență și condiție fizică bună.

"Cărarea pisicii", urcarea abruptă spre vf. Domogledul Mic - Adrian Vintilă

Înainte de a ataca creasta calcaroasă spre Domogledul Mic, pe Poteca Pisicii, merită să facem un popas la Grota lui Şerban (Peştera de sub Şărban). Intrarea în Peştera de sub Şărban (750 m) se află în stânga traseului Bandă Galbenă, la cca. 20 -30 min de urcuș de la Crucea Albă și se crede că ar fi fost folosită de un haiduc de prin zonă, ca ascunzătoare. Peștera nu este amenajată, nu are sursă de lumină și nici concrețiuni speologice, dar poate fi o experiență interesantă.

Grota lui Şerban (Peştera de sub Şărban) - Petru Jurcan

Pe măsură ce urcăm, pădurea de foioase face loc ușor-ușor frumoșilor Pini negri de Banat care cresc doar aici, cu a lor coroană pe etaje întinse pe orizontală, deosebit de pitorești. Datorită climei blânde din zonă, acesta este singurul loc din țară unde îi veți întâlni.

Pinii Negri de Banat pe Domogled - Madalina Cucu

După ce depășim Cărarea Pisicii, un sector scurt care necesită atenție suplimentară, zărim stâncile Domogledului Mic (1099 m) și urcăm pe vârf, de unde ne bucurăm de priveliști fermecătoare spre Munții Mehedinți, Munții Cernei și Valea Cernei. Vârful este marcat, iar din acest punct pleacă o șa care continuă spre Vf. Domogledul Mare (1105 m), punctul culminant al turei.

Cartierul Pecinișca, Herculane, Valea Cernei - Cosmin Birău

 Priveliște spre Culmea Vlașcu, vedere din Masivul Domogled - Cosmin Birău

Vedere de pe Vf. Domogledul Mic (1099 m) - Cristian Oprițescu

Traversăm apoi platoul unde primăvara găsim o pădurice cu tufe de liliac, care dă impresia unui ținut de basm.

Păduricea cu tufe de liliac de pe Muntele Domogled - Madalina Cucu

La scurt timp ajungem pe Vf. Domogledul Mare (1105 m), punctul culminant al traseului.

Aproape de Vf. Domogledul Mare (1105 m) - Cosmin Birău

De pe vârful Domogledul Mare (1105 m) facem un tur de orizont cu priveliști panoramice și putem observa chiar și Dunărea (în zilele senine). Se pot distinge Munții Almăjului și Semenicului, Munții Godeanu și Retezat; în plan mai apropiat Munții Cernei, cu Vârful Arjana (1511 m) și Munții Mehedinți cu vârfurile Șușcu (1198 m), Hurcu (1088 m), Cociu (1120 m) și Inălățul Mare (1301 m).

Valea Cernei spre Cazanele Dunării și vf. Veliki Strbac (Serbia) - Cosmin Birău

Domogled, vedere spre Vf. Șușcu și munții Cernei (Culmea Vlașcu) - Cristian Oprițescu

Citește și Cernei de Toamnă: Biliana - Zascolul Arjanei şi Arjana

Domogled, vedere spre Munții Mehedinți, Godeanu și Retezat - Cristian Oprițescu

Coborârea se poate face prin pădurea de pini apoi printre fagi, pe valea largă care ne conduce la Cheile Feregari, loc în care se găsesc numeroase trasee de escaladă.

Coborâre pe Valea Feregari, Masivul Domogled - Cristian Oprițescu

Cu o lungime de aprox 800 m, Cheile Feregari reușesc să impresioneze turiștii prin pereții stâncoși înalți (trasee de escalada), prin peșterile care se deschid în pereți și prin grandoare. Cheile Feregari sunt cunoscute de localnici sub numele de Valea dintre Pietre sau Prolaz.

Pinul Negru de Banat, vedere de pe Valea Feregari, Masivul Domogled - Cristian Oprițescu

La ieșirea din Cheile Feregari ne întâmpină un izvor și la scurt timp ieșim la drumul național, la 2 km aval de locul de start. 

 

Sperăm că ți-am dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în Masivul Domogled și te invităm să îl explorezi cu Harta de drumeţie a Munților CERNEI MEHEDINŢI

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Cosmin Birău, Cristian Oprițeșcu, Adrian Vintilă, Mădălina Cucu & more

 

Citește și Cătunele izolate din munții Cernei în culori de toamnă

P.S. Bucură-te de farmecul Muntelui Domogled în orice anotimp!

Vârful Domogledul Mare (1105 m) - Sima Constantin

Tufe de liliac mov pe Domogled, la apus - Madalina Cucu

Tufe de liliac alb pe Domogled - Madalina Cucu

 

Toate aceste locuri minunate trebuie conservate, nu doar de lege ci și de noi prin acțiunile noastre.

Așadar, când vizitați Muntele Domogled:

• nu vă abateți de la cărările marcate (dacă acestea există) sau cele mai evidente

• nu rupeți plantele și nu aruncați mucuri de țigară

• campați doar în zonele de campare și nu faceți foc, numai în locuri special amenajate

• nu lăsați deșeuri în urma voastră și transportați-le la pubele special amenajate

• păstrați liniștea și bucurați-vă de natură, savurând-o fără să deranjați pe nimeni.