17MN69: sat Gheţar - Complex turistic Padiş

Traseul 69 TA este traseul cel mai rapid Padiș - Peștera Scărișoara, străbătând valea Gârda Seacă cu obiective carstice frumoase. Este un traseu destul de solicitant, de peste 18 km, accesibil în cca. 7 - 9 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.

Pornim de la Muzeul de Etnografie Scărişoara, trecem prin apropierea Peşterii Gheţarul Scărişoara (vezi descriere traseul 68), apoi coborâm pe un versant până la capătul satului Plişti, în Valea Gârda Seacă. Aici se află Peştera de la Hoanca Apei, cu singurul izvor carstic intermitent de peștera din România, dar cu acces dificil. Intrarea în Peștera Hoanca Apei este foarte îngustă. 

Ținem drumul auto care ne poartă până în dreptul unei vechi mori (Moara lui Filea), unde o deviație PA (traseul 70) coboară pe la baza unor versanți abrupți, la Izbucul Tăuz. Sub un perete mare vertical de calcar vom observa izbucul, de o culoare azurie, care este defapt o peșteră ramificată, scufundată, de 87 m adâncime (cât s-a explorat până în prezent), cel mai adânc sifon explorat din România. Prin Izbucul Tăuz ies la lumina apele izvorului Văii Gârdișoara, ce intră în subteran prin peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică. 

După cătunul Casa de Piatră, ni se alătură marcajul CR, străbătând Cheile Gârdișoarei cu peșterile Coiba Mare şi Coiba Mică (vezi descriere traseul 67). Pe lângă peșterile amintite, merită descoperită și poteca spre Peștera Ghețarul de la Vârtop, în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. 

Din Cheile Gârdișoarei ieșim într-o poiană largă cu sălaşe moţeşti, apoi urmăm un drum ce ne conduce în zona peșterilor Șura Popii, Gura Apei și Vârtopașu, cu izbucul Gârdișoarei. Continuăm pe vale și ajungem în Poiana Băliceana, unde ni se alătură BA (traseu 66) spre Complexul Turistic Padiş.