Minunile Apusenilor - Platoul Padiș

Farmecul Padișului

Un climat cu precipitații numeroase, specific Apusenilor de vest.

Calcar si păduri, exocarst și endocarst, cuprinzând toate formele: chei, abrupturi, avene, doline, uvale, polii, galerii, peșteri cu ghețari, cascade, lacuri, sifoane..... Un platou împădurit, la peste 1000 m altitudine, plin de misterul lumii din adâncuri. Locuri de explorat, pe îndelete: Cetățile Ponorului, Cetățile Rădesei, Cheile Someșului Cald, Cheile Galbenei, Lumea Pierdută, Focul Viu, Avenul Borțig, Groapa Ruginoasă etc. Îți trebuie mai multe zile de explorare ca să începi să îi bănuiești complexitatea.

Complexul turistic Padiș

Padișul nordic, spre Vârful Cârligatele.

Platoul Padiș - Prezentare geografică

Platoul Padiș reprezintă diviziunea nordică a Munților Bihor. Prin complexitatea carstică, care depășește strict limitele Platoului Padiș, acești munți pot fi denumiți, după unii geografi, Munții Padiș-Scărișoara. Această diviziune montană reprezintă una dintre cele mai atractive destinații turistice din Munții Apuseni. Zona este compusă din: Bazinul închis Padiș - Cetățile Ponorului, Cheile Someșului Cald – Poiana Vărășoaia - Poiana Cuciulata, Cheile Galbenei - Poiana sau Râtul Florilor, Izvorul sau Obârșia Văii Boga, iar spre sud sistemul carstic Gârda Seacă – Ocoale – Gârdișoara.

Citește și Casa de Piatră și peșterile remarcabile din împrejurimi

Datorită importanței turistice și științifice a acestor munți, în cadrul lor există numeroase monumente ale naturii sau rezervații științifice. Toate atracțiile sale sunt cuprinse în cadrul Parcului Natural Apuseni. Platoul carstic Padiș-Scărișoara este reprezentat de platforme carstice cu altitudini de 1100-1250 m și culmi calcaroase care urcă la peste 1 400 m. Prin altitudini, geomorfologie și litologie, platforma carstică Padiș-Scărișoara, se diferențiază clar de unitățile învecinate: masivele înalte ale Munților Apuseni: Munții Bihor, Munții Vlădeasa și Muntele Mare. O altă trăsătură distinctă a acestor munți o reprezintă dezorganizarea hidrografiei, datorită captărilor subterane. Hidrografia de suprafață beneficiază de un aport suplimentar de debit, prin numeroasele exurgențe. Platoul carstic Padiș-Scărișoara este cel mai complex sistem carstic al României.

În cadrul său se remarcă Sistemul Cetăților Ponorului, denumit "Everestul carstului romanesc".

Citește și Masivul Vlădeasa – bastionul nordic al Apusenilor

 

Cețuri peste Platoul Padiș.

Nota specifică a climatului din Padiș.

La Butoaie

Poteca spre Cetățile Ponorului.

Accesul spre Cetățile Ponorului.

Portalul Cetăților Ponorului.

Partea superioară a portalului.

 

Limitele:  limita nordică este formată de văile opuse ale Crișului Pietros și Someșului Cald, continuat cu sectorul superior al Văii Răchițele. Limita sudică este formată de văile opuse ale Crişului Băiţei spre vest şi Arieşului Mare spre est (le desparte Şaua Vârtop - 1 140 m). Limita vestică este formată de Depresiunea Beiuşului. Limita estică urmează aliniamentul: Şaua Ursoaia - Valea Călineasa - Pârâul Bătrâna.

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Coborârea spre fundul Dolinei 1.

Fundul Dolinei 1, începutul galeriei active a Cetăților Ponorului și tunelul spre Dolina 2

Trecerea spre Dolina 3

Grohotișul din Dolina 3.

Galeria fosilă de acces din Dolina 3 spre galeria activă a Cetăților Ponorului.

Atracții ale Padișului

Deși are numeroase peșteri și avene, în Platoul Padiș nu există nicio cavitate subterană amenajată pentru turismul de masă.

Cetățile Ponorului – reprezintă Everestul speologiei românești. Intrarea în peșteră se face printr-un portal de 70 m înălțime și 30 m lățime, care se găsește în peretele vestic al dolinei 1, la rândul său de dimensiuni colosale ( 100 m diametru și 300 m adâncime). Galeria peșterii are o lungime cunoscută de 2000 m și este străbătută de unul dintre cele mai viguroase cursuri subterane din țară.

Balcoanele Cetăților Ponorului - sunt puncte de belvedere situate la partea superioară a dolinelor 2 și 3, de unde se poate avea o imagine de ansamblu asupra Cetăților Ponorului.

Zona balcoanelor, văzută din Dolina 3.

Țancuri care separă cele trei doline.

Indicator din zona balcoanelor.

Zona balcoanelor 1 și 2 de deasupra Dolinei 3.

Dolina 3 văzută de la balcoane.

Peșterile cu gheață: Avenul Borțig (al doilea din țară după cel de la Scărișoara) - neamenajat., Ghețarul de la Barsa, Ghețarul Focul Viu (închis recent)

Cascada Evantai și Izbucul Galbenei – sunt două dintre atracțiile pentru care merită să vizitați Cheile Galbenei. Acest fenomen carstic de dimensiuni considerabile drenează apele care se pierd în Peștera Cetățile Ponorului.

Poiana Ponor este una din puținele polii tipice din munții noștri, în care se regăsește un izbuc – Izbucul Ponor, un râu ce străbate poiana și la final un sorb, unde apele dispar în subteran, mai apoi ele regăsindu-se in Cetățile Ponorului. Primăvara, când se topesc zăpezile, iar sorbul nu poate prelua în totalitate apele rezultate, poiana este inundată, formându-se aici un lac temporar.

Lumea Pierdută – o denumire potrivită pentru o lume misterioasă pierdută în subteran, formată din numeroase galerii active din Padiș. Avenul Gemănata și Avenul Negru, reprezintă două “porți de intrare” în subteranul frământat de ape.

Peștera Cetatea Rădesei – este o peșteră activă care se găsește în partea nordică a platoului carstic Padiș

Lacuri carstice din zona Șesul Padiș

Lacuri carstice din zona Șesul Padiș

Trasee din Padiș

Punct Albastru. Circuitul Cetatile Ponorului: Cabana Padis - Poiana Ponor - Drum Forestier Scarita - Cabana Cetatile Ponorului - Catatile Ponorului - La Grajduri - Cabana Padis; marcaj: PA; durata: 5-6 ore,

Punct Galben. Circuitul Galbenei: Cabana Padis - Poiana Ponor- Drumul Forestier Scarita - Cabana Cetatile Ponorului - Avenul Bortig - Izbucul Galbanei - Cheile Galbenei - Poiana Florilor - Focul Viu - Piatra Galbenei - La Grajduri - Cabana Padis; marcaj: PG; durata: 9- 10 ore.

Cruce galbenă. Lumea Pierduta: Cabana Padis - Poiana Rotunda - Izvorul Rece - Lumea Pierduta; marcaj: CG; Durata: 2 ore (dus).

Bandă Galbenă. Circuitul Gropii De La Barsa: Cabana Padis - Sesul Padis - Uvala Balileasa - Drumul Forestier Scarita - Cabana Cetatile Ponorului - Pestera Barsa - Taul Negru - Pestera Neagra - ,,La Grajduri'' - Cabana Padis; marcaj: BG; durata: 6-7 ore.

Punct Roșu. Circuitul Izvoarelor Somesului Cald: marcaj: PR; Durata: 4-5 ore - “Traseu închis temporar” - afectat de doborâturi de vânt / furtuni.

Coborârea spre Cantonul silvic de pe Valea Luncșoara.

Valea Luncșoara.

Drumeție prin Padișul de SV

Un circuit de 20 km: Șaua Ponița - Valea Luncșoara - Cheile Galbenei - Avenul Borțig - balcoanele Cetăților Ponorului - Poiana Glăvoi - cabana Cetăților Ponorului – Șaua Ponița.

Accesul se face din Arieșeni, pe un drum asfaltat, pe Valea Cobleșu, prin cătunele Cobleș și Poienița, până în Șaua Ponița. De aici se merge pe drum forestier, marcat cu Triunghi Galben, până la intrarea în Cheile Galbenei. În continuare se intră pe poteca din Cheile Galbenei, marcată cu Punct Galben. Poteca urmează malul stâng al cheilor (drept în sensul urcării), având porțiuni amenajate cu cabluri de asigurare. După 25 de minite de la intrare pe potecă se ajunge la Cascada Evantai. După alte 40 de minute se ajunge la Izbucul Galbenei și se începe urcușul prin pădurea de fag. Mai durează o oră de mers prin pădure până la Avenul Borțig. De la aven, în maxim 30 de minute se poate ajunge la balcoanele Cetăților Ponorului, iar în alte 30 de minute se ajunge la Poiana Glăvoi, loc de campare și servit o băutură răcoritoare.

Citește și Muntele Găina - muntele cu legende și tradiții populare

Intrarea din aval în Cheile Galbenei.

Prin Cheile Galbenei.

Amenajări cu lanțuri și cabluri pe poteca prin Cheile Galbenei.

Prin Cheile Galbenei.

Porțiuni cu cabluri din Cheile Galbenei.

Tunelul din Cheile Galbenei.

Coborârea din tunelul din Cheile Galbenei.

Coborârea din tunelul din Cheile Galbenei.

Aproape de Cascada Evantai.

Cascada Evantai.

Cascada Evantai.

Cascada Evantai.

Cascada Evantai.

Urcarea de după Cascada Evantai.

Tunelul din Valea Galbenei.

Tunelul din Valea Galbenei.

Cea mai expusă porțiune a traseului.

Marmite pe Valea Galbenei.

Izbucul Galbenei.

Indicator de lângă Izbucul Galbenei.

Indicator de lângă Avenul Borțig.

Avenul Borțig.

Avertisment la Avenul Borțig.

Indicator de lângă Balcoanele Cetăților Ponorului.

Belvedere spre Dolina 3.

Turiști în Dolina 3.

O capră neagră cu ied pe țancul dintre doline.

Tunel între doline.

Turiști la balcoane.

Camping la Poiana Glăvoi.

Groapa Ruginosaă văzută de pe traseul Bandă roșie.

Vârful Bihor văzut de pe traseul Bandă roșie.

Citește și Munții Bihor - Apusenii la cel mai înalt nivel

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și te îndeamnă să descoperi singur frumusețea misterioasă a Padișului cu Munților Bihor cu MN17 - Harta de drumeție a Munţilor BIHOR - PLATOUL PADIȘ

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.