Circuit de vară pe potecile Retezatului
Adăugat acum 2 săptămâni 3 zile de Morar Daniel.
Un circuit spectaculos prin Retezat, peste trei vârfuri și cu vederi spre 22 de lacuri glaciare.
O drumeție de vis prin inima Retezatului, care leagă în același traseu trei vârfuri înalte și patru complexe glaciare, dezvăluind pe parcurs peste 20 de lacuri alpine. Un circuit complet, cu porțiuni de creastă, căldări glaciare.
Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium
Vedere generală cu peisajul traseului - Circul bucura și Creasta Slăveiu.
Poiana Pelegii – Lacul Bucura – Curmătura Bucurei – Vârful Bucura – Poarta Bucurei – Tăul Porții – Vârful Judele – Creasta Slăveiu – Lacul Lia – Poiana Pelegii
O parte a cadrului acestei drumeții - Circul Bucura.
Informații utile despre traseu
- Tip traseu: Circuit parțial
- Marcaje turistice: Bandă Albastră, Bandă Roșie, Bandă Galbenă, Punct Roșu, Triunghi Roșu, Punct Galben
- Grad de dificultate: mediu–ridicat
- Distanță totală: 17,7 km
- Diferență de nivel (urcare totală): aproximativ 1300 m
- Durată estimată: între 10 și 12 ore
Vedere generală de pe Creasta Slăveiu.
Este un traseu spectaculos cu plecare din Poiana Pelegii, care urmează o succesiune de marcaje turistice și include ascensiunea a trei vârfuri semnificative – Bucura, Judele și Sântămăria. Pe parcurs, drumețul are prilejul de a admira peste 22 de lacuri glaciare, grupate în patru dintre cele mai importante complexe glaciare ale masivului: Bucura, Pietrele, Gemenele și Judele. Circuitul include și parcurgerea crestei Slăveiu – nemarcată oficial, dar ghidată de momâi – considerată una dintre cele mai spectaculoase din Retezat, oferind panorame impresionante și o experiență montană de neuitat.
În luna iunie este sezonul rododendronului în Retezat.
De ce să alegem acest traseu?
- Pentru diversitatea peisajului: poteci de vale și de creastă.
- Pentru două dintre cele mai spectaculoase sectoare din Retezat: Vârful Judele și Creasta Slăveiu.
- Pentru panoramele uimitoare asupra complexelor glaciare, cu lacuri, custuri și ghețari de pietre.
- Pentru că niciun alt traseu de lungime similară nu oferă atât de multe lacuri glaciare.
Complexul glaciar Bucura, cu „Lacurile Înșirate”.
Calea de acces
Accesul spre traseu se face din DN68 (Hațeg–Caransebeș), urmând DJ 685 din dreptul localității Cârnești până în satul Clopotiva. De aici, șoseaua pătrunde în spectaculosul defileu al Râului Mare, care desparte Munții Retezat de Munții Țarcu. Porțiunea asfaltată din defileu, până la Barajul Gura Apelor, are o lungime de aproximativ 25 km.
Vedere de pe DJ 685, la intrarea în zona de defileu a Râului Mare.
În zona barajului, drumul – anterior format din plăci de beton degradate – a fost recent asfaltat. După baraj, începe un drum forestier: primii 4 km, până la coada lacului, sunt denivelați și cu gropi, însă următorii 14 km, până la parcarea de la Gura Bucurei (Poiana Pelegii), au fost reabilitați și sunt accesibili cu orice tip de autoturism.
Traversarea Barajului de la Gura Apelor de către o turmă de oi.
O vulpiță cu doi pui pe drumul forestier.
Abrupturile dinspre Lăpușnicul Mare a Vârfului Stănuleții Mari.
Descrierea traseului
Poiana Pelegii – Curmătura Bucurei
Traseul pornește din parcarea de la Gura Bucurei, unde un stâlp indicator marchează direcția spre Lacul Bucura, cu un timp estimat de parcurs de 1 oră 30 de minute – 2 ore, pe poteca marcată cu Cruce Roșie și Bandă Albastră.
La început, poteca coboară spre firul Văii Peleaga, în apropierea confluenței cu Valea Bucurei – locul de formare al râului Lăpușnicul Mare. Traversarea apei se face pe o punte simplă, construită dintr-un trunchi de copac. De aici, traseul urcă pe malul opus și ajunge în Poiana Pelegii, unde se găsesc o zonă de campare, un izvor și un refugiu Salvamont.
Parcarea de la Gura Bucurei, lângă Poiana Pelegii.
Din Poiana Pelegii se desprinde și poteca marcată cu Punct Albastru, care urcă de-a lungul Văii Pelegii spre Curmătura Pelegii, trecând pe lângă Lacul Ghimpelui.
Poiana Pelegii.
Poteca traversează partea vestică a poienii și pătrunde în pădurea de molid, urcând constant pe versantul stâng geografic (drept în sensul de mers) al Văii Bucura, însoțită permanent de sunetul apei, care amplifică senzația de sălbăticie. Traseul urcă prin pădurea umbroasă, străbate două poienițe și, după aproximativ 1,2 km, ajunge în zona subalpină.
Poteca printre jnepeni.
De aici, poteca urmează un culoar printre jnepeni, oferind priveliști spectaculoase spre versantul abrupt de sub Vârful lui Știrb (2182 m) și spre Pintenul Slăveiului. Se traversează, pe pietre, un pârâu înspumat, care coboară dinspre Piscul Pelegii, iar apoi poteca urcă o treaptă glaciară ce face trecerea spre Circul Glaciar Bucura.
Traversarea unui pârâiaș.
În partea superioară a treptei glaciare se intersectează poteca „Circuitul Lacurilor”, marcată cu Punct Roșu, inscripționată pe o lespede de mari dimensiuni, loc în care se închide circuitul descris în articol. De aici, traseul continuă cu urcarea unei mici trepte glaciare, iar după câteva minute se ajunge la Lacul Bucura (2 040 m), unde se află o zonă de campare, un izvor și un refugiu Salvamont, oferind condiții prielnice pentru popas sau înnoptare.
Intersecția Bandă Albastră cu Punct Roșu.
Vedere spre Vârful lui Știrb.
Priboi, Iarba sângelui - Geranium sanguineum.
Vedere spre Lacul Lia.
Lacul Bucura în sezonul rododendronului.
Refugiul Salvamont Bucura.
Vedere generală spre cele trei vârfuri din traseul nostru.
Din acest punct, spre vest, se deschide panorama către cele trei obiective majore ale traseului: Vârful Bucura, Vârful Judele și spectaculoasa creastă Slăveiu.
Se continuă pe Bandă Albastră, ocolind Lacul Bucura pe partea vestică, pe lângă Lacul semipermanent Bucurelul și se urcă abrupt în Curmătura Bucurei (2206 m).
Poteca urmeaă malul vestic al Lacului Bucura.
Lacul Bucurelul.
Urcarea spre Curmătura Bucurei.
Curmătura Bucurei.
Curmătura Bucurei – Vârful Bucura
Din Curmătura Bucurei, traseul continuă pe marcajul Bandă Roșie, care urmărește creasta principală a Munților Retezat. După scurta urcare în șa, se cotește spre stânga (vest), urmând linia crestei, cu spectaculoase priveliști spre Circul glaciar Pietrele.
Vedere spre Circul Pietrele.
Vedere spre Circul Bucura.
Poteca traversează apoi versantul sudic al Vârfului Bucura II (2371 m) și continuă cu o urcare susținută până pe Vârful Bucura (2433 m), cel mai înalt punct panoramic al traseului. Vârful Bucura oferă priveliști spectaculoase asupra a trei dintre cele mai impresionante complexe glaciare din Retezat – Pietrele (cu circurile Pietrele și Stânișoara), Gemenele și Bucura – desfășurate în toată splendoarea lor la poalele vârfului.
Cățărători în Creasta Vulturilor din peretele nordic al Vârfului Bucura II.
Piatra despicată.
Vârful Bucura II.
Vârful Bucura.
Vedere de pe Vârful Bucura spre complexul glaciar Gemenele.
Lacul Gemenele
Vedere de pe Vârful Bucura spre Vârful Gugu.
Vedere de pe Vârful Bucura spre Munții Țarcu.Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu
Citește și La capăt de Meridionali - Munții Țarcu la început de iarnă
Circul Stânișoara și Vârful Retezat.
Vârful Bucura – Vârful Judele
Din Vârful Bucura, traseul coboară către poteca marcată cu Bandă Galbenă, aflată între Șaua Retezatului și Tăul Porții. Se traversează spectaculoasa Poarta Bucurei (2280 m), de unde se deschid priveliști impresionante atât asupra „Lacurilor Înșirate”, cât și asupra complexului Gemenele și a abruptului nordic al Vârfului Judele. După o pauză relaxantă în zona pitorească a Tăului Porții, se urmează o coborâre accentuată pe traseul marcat cu Punct Roșu – parte din „Circuitul Lacurilor” – până în locul unde acesta intersectează poteca marcată cu Triunghi Roșu (Bucura – Zănoaga). De aici, urcușul continuă pe lângă Tăul Agățat, până în Șaua Judele (2370 m).
Lacul Știrbu din complexul Gemenele.
Vedere din Poarta Bucurei spre Tăul Porții.
Citește și Circuit de drumeție în Retezat: În căutarea Porților Închise
Tăul Porții.
Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste
Sezonul rododendronului la Tăul Porții.
Continuarea spre Tăul Agățat.
Tăul Agățat.
Urcarea directă spre Vârful Judele.
Vedere spre Vârful Judele din șaua care îl separă de Tăul Porții.
Vârful Judele.
Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele
Coborârea spre Șaua Judele.
Din Șaua Judele, se urmează spre dreapta o potecă marcată cu momâi care urcă spre spectaculosul Vârf Judele (2398 m). Există și o variantă alternativă, mai puțin cunoscută și mai expusă, care pornește de la baza Turnului Porții, situată aproximativ la jumătatea distanței dintre Tăul Agățat și Șaua Judele. După ce admirați panorama de pe Vârful Judele, întoarcerea se face pe același traseu, înapoi în Șaua Judele.
Șaua Judele.
Capătul dinspre Șaua Judele a Crestei Slăveiu.
Șaua Judele – Creasta Slăveiu – Punct belvedere Lacul Slăveiu
Din Șaua Judele se părăsesc potecile turistice marcate, urmând un traseu semnalizat doar cu momâi, nerecomandat turiștilor fără experiență pe teren accidentat. Poteca urmează în mare parte versantul sudic al crestei, pe sub linia matematică a acesteia, traversând câteva șei și atingând Vârful Sântămăria – cel mai înalt punct al traseului (2392 m). În unele surse, acesta este indicat cu altitudinea de 2400 m, fiind considerat cel mai bun punct de belvedere al Crestei Slăveiu. De aici se pot admira Munții Godeanu cu Vârful Gugu, Masivul Piule-Pleșa, Piatra Cloșani, precum și Lacul Zănoaga și tăurile ascunse din căldarea Judelui. În locurile unde poteca urcă pe creasta matematică, priveliștile devin spectaculoase, oferind o panoramă completă asupra întregului ansamblu de lacuri glaciare din complexul Bucura.
Zonă stâncoasă pe Creasta Slăveiu.
Vârful Sântămăria.
Lacul Zănoaga văzut de pe Vârful Sântămăria.
Citește și Drumeție de vară spre Lacul Zănoaga
Tăul Ascuns văzut de pe Vârful Sântămăria.
Piatra Iogovanului văzută de pe Vârful Sântămăria.
Citește și În căutarea carstului alpin din Munții Piule-Iorgovanu
Vârful Stănuleții Mari și Piatra Cloșani văzute de pe Vârful Sântămăria.
Citește și Început de primăvară în Retezatul Mic, Munții Piule-Iorgovanu
Vârful Peleaga și lacurile Viorica, Ana și Bucura văzute de pe Creasta Slăveiu.
Citește și Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga
Una dintre momâile care jalonează parcursul de pe Creasta Slăveiu.
La capătul sudic al crestei, traseul intersectează poteca care vine dinspre Crucea Trăznitului spre Lacul Bucura, marcată în acest sector cu Cruce Albastră și Punct Galben. Printr-o scurtă abatere spre sud se ajunge într-un punct de belvedere spectaculos, cu o panoramă amplă asupra Lacului Slăveiu.
Lacul Slăveiu și Creasta Piule-Pleșa.
Lacul Slăveiu.
Creasta Piule-Pleșa.
Creasta Oslea.
Rododendron sub Vârful Slăveiu.
Punct belvedere Lacul Slăveiu – Lacul Lia – Poiana Pelegii
Din punctul de belvedere asupra Lacului Slăveiu se revine la poteca marcată cu Cruce Albastră și Punct Galben, pe care se coboară spre Lacul Lia. Traseul intersectează în scurt timp poteca marcată cu Punct Roșu, parte a „Circuitului Lacurilor”. Continuând pe acest marcaj, se ajunge pe malul Lacului Lia, un loc ideal pentru o pauză în mijlocul naturii. De aici, poteca urcă ușor printre jnepeni, până la întâlnirea cu traseul marcat cu bandă albastră, închizând astfel circuitul. Urmează apoi coborârea finală spre Poiana Pelegii, pe același traseu parcurs în prima parte a zilei, urmând în coborâre poteca marcată cu Cruce Roșie și Bandă Albastră.
Coborârea spre Lacul Lia.
Lacul Lia.
Lacul Lia văzut de pe poteca marcată cu Punct Roșu.
Zona de tranziție dintre etajul conifereleo și cel subalpin.
Exemplare de zâmbru.
Privind în spate de pe poteca spre Poiana Pelegii.
Colț de natură.
Poiana Pelegii.
Sperăm că articolul ți-a fost util și te-a inspirat să explorezi Munții Retezat în siguranță, cu ajutorul hărții MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a
Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.
Citește și Drumeție de toamnă în inima Retezatului
