Cozia de Toamnă - farul din Defileul Oltului

Argument

Vrei să afli care sunt cele mai importante atracții turistice din zona Masivului Cozia?

Vrei să afli de ce merită să faci o drumeție în acest masiv și care este anotimpul său dedicat?

Dacă vrei să afli răspunsul la aceste întrebări, vino cu noi într-o drumeție de toamnă pe potecile Coziei!

Masivul Cozia și Lacul Turnu

Scăldat la poale de panglica albastră a Oltului, cu amenajările sale hidrotehnice, Masivul Cozia este hărăzit cu spiritualitatea duhovnicească a mănăstirilor. Ocrotit de pădurile sale umbroase ca de o carapace verde, este muntele dintre zbucium și liniște, dintre învălmășeala gălăgioasă și  tăcerea intimă.  Sprijinit pe uriașe contraforturi, desprinse radiar din Vârful Cozia, străpuns din loc în loc de țancuri verticale, Masivul Cozia este o metaforă a verticalității, o aspirație spre înalt.

Panglica Oltului șerpuind spre Râmnicu Vâlcea

Scurtă prezentare geografică

Masivul Cozia face parte din șirul sudic de munți ai grupei Făgăraș, alături de Munții Iezer-Păpușa, Munții Frunții și Munții Ghițu. Limitele generale sunt date de Depresiunea Loviștei spre nord, Depresiunea Jiblea în sud, Depresiunea Poiana spre est și Defileul Oltului de la Cozia la vest.

Petrografic sunt alcătuiți din roci cristaline și roci sedimentare, dintre care reprezentative pentru Masivul Cozia sunt gnaisele de Cozia și breciile. Fiind roci cu o duritate mare, pe gnaise s-au format versanți cu un grad mare de înclinare și pereți verticali.

Geomorfologic, Masivul Cozia, deși face parte din categoria munților cu altitudini mijlocii, se distinge net față de zonele depresionare din jur, pe care le domină cu peste 900-1300 m diferență de altitudine. Cu toate acestea, altitudinile de peste 1000 de m reprezintă doar 20% din suprafața totală a masivului. Cele mai înalte vârfuri se găsesc în partea centrală a masivului: Vf. Cozia - (Ciuha Mare) 1668 m, Vf. Ciuha Mică - 1629 m, Vf. Durduc (Crucea Ciobanului) - 1568 m., Vf. Bulzu - 1560 m.

Pentru valoarea științifică și peisagistică dar și pentru bogăția sa biogeografică, în anul 2000 a fost declarat Parc Național. Parcul Național Cozia cuprinde, Masivul Cozia la est de Defileul Oltului,  iar la vest de acesta, Masivul Narăţul din Munţii Căpăţânii şi arealul Doabra-Călineşti din Munţii Lotrului. Zona Parcului Național Cozia este cunoscută pentru atractivitatea sa turistică, aflându-se de-a lungul unei renumite axe transcarpatice, asemănătoare axelor reprezentate de Culoarul Bran-Rucăr și Predeal-Valea Prahovei.

Potențialul natural și antropic al PN Cozia este format din peisaje atractive, izvoare termale, cascade, amenajări hidroenergetice, mănăstiri, situri istorice antice etc. Dintre acestea merită menționate: Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu, Mănăstirea Stânișoara, Castrul Arutela, Cascada Gardului etc. După finalizarea viitoarei autostrăzi Sibiu-Pitești, Masivul Cozia va rămâne ca o insulă de natură pură cuprinsă între două importante axe de comunicație. Autostrada va ocoli masivul prin partea nordică și de est, iar Drumul European E81 și Calea ferată Podu Olt - Râmnicu Vâlcea - Piatra Olt, străbat limita de vest a masivului.

Masivul Cozia în cadrul Grupei Făgăraș

Citește și Povești de drumeție din Făgărașul Nordic

Masivul Cozia fotografiat din Masivul Buila-Vânturarița

Dincolo de date statistice și științifice, Masivul Cozia rămâne o insulă de frumusețe și încântare, un loc în care natura și istoria au creat o simbioză unică de peisaje și liniște. O drumeție de la baza masivului și până pe vârful său îți poartă pașii prin păduri umbroase și sălbatice, peste stâncării și puncte de belvedere luminoase. Este un masiv montan potrivit pentru drumețiile de toamnă datorită varietății de specii arboricole care se colorează diferit.

Munții Făgărașului fotografiați din Masivul Cozia

Citește și Circuit Transfăgărășan - Fereastra Zmeilor - Podragu

Munții Iezer fotografiați din Masivul Cozia

Munții Bucegi fotografiați din Masivul Cozia

Citește și Bucegii nordici: Țigănești - Bătrâna - Omu - Bucșoiu

Munții Lotrului fotografiați din Masivul Cozia

Circuitul Mănăstirea Stânișoara –  Cabana Cozia – Muchia Turneanu  – Poiana Stânișoara

Accesul până la Mănăstirea Stânișoara se face din localitatea Păpușa, pe un drum forestier de aproximativ 7 km. Drumul este accesibil autoturismelor cu garda joasă, putând fi parcurs cu o viteză medie de 10-15 km/h.

Caseta tehnică

Timp: 7-7½h, cu tot cu popasuri și fotografii; distanță: 14 km; urcare: 1100 m; dificultate: mediu-dificil;

Marcaje: Bandă Albastră: Mănăstirea Stânișoara - Cabana Cozia – 4h; Bandă Roșie: Cabana Cozia – Intersecție Bandă Albastră - 2¼h;

Timpi intermediari: Mănăstirea Stânișoara – Colțul lui Damaschin – 1h; Colțul lui Damaschin – Belvedere sub Vf. Bulzul - 1¼h; Colțul lui Damaschin – Vf. Durduc - 35 min; Vf. Durduc – Cabana Cozia – 20 min; Cabana Cozia – Refugiul Turneanu ¾h; Refugiul Turneanu – Stâna Turneanu – 20 min; Stâna Turneanu – Belvedere Valea Turnu – 35 min; Belvedere Valea Turnu – Izvor – 10 min; Izvor – Intersecție Bandă Albastră - ½h; Bandă Albastră – Mănăstirea Stânișoara ½h.

Mănăstirea Stânișoara și Masivul Cozia

Descrierea traseului

Traseul pornește din parcarea situată la sud de Mănăstirea Stânișoara, din poiana omonimă. Străbatem drumul pietruit pe deasupra mănăstirii până în partea de est a poienii, pe lângă lizieră, de unde poteca intră în pădure și urcă susținut în serpentine. Traversăm valea seacă a Bulzului, trecem pe la baza unor pereți de stâncă și urcăm din nou în serpentine până la Colțul lui Damaschin. Am urcat până aici aproximativ 250 m D+. Acesta este un spectaculos punct de belvedere atât spre sud unde se pot vedea localitatea Călimănești și Masivul Buila-Vânturarița, cât și spre nord unde se văd Pereții Gardului și Piatra Bulzului.

De la belvedere poteca urcă încă aproximativ 150 m D+ până ajunge pe Culmea Vlădesei, unde marcajul întâlnește Triunghi Albastru. Acesta urcă dinspre gara CFR Călimăneşti. Continuăm să urcăm  până în Poiana Vlădeasa la un loc de popas amenajat cu masă și băncuță. Poteca urmează apoi baza unor pereți de stâncă și coboară ușor spre un vâlcel spălat, amenajat cu cablu. Urmează alte câteva praguri cu cablu de asigurare și urcușuri în serpentine scurte până la al doilea punct de belvedere. Și acesta este amenajat cu o bancuță și este cel putin la fel de spectaculos ca cel de la Colțul lui Damaschin.

De aici urmează o ultimă porțiune mai abruptă, care ne scoate în culmea dintre Vf. Bulzu și Vf. Ciuha Mică. Înainte de a ajunge la drumul auto care duce la Stația meteo de pe Vf. Ciuha Mică ne abatem spre stânga câțiva zeci de metri spre stânga pentru a urca pe Vf. Durduc. De aici până la Cabana Cozia mai sunt 15 minute de mers pe potecă și pe drumul auto, de sub Vf. Ciuha Mică. În fața Cabanei Cozia există amenajat un izvor și o terasă unde se poate comanda și servi un ceai cald. De la Cabana Cozia se poate urca pe o potecă nemarcată până pe Vf. Cozia (Ciuha Mare) și se poate ajunge până la un punct de belvedere spre nord.

De la Cabana Cozia vom urmări marcajul Bandă Roșie care coboară pe Muchia Turneanu. Acest marcaj merge în paralel cu Bandă Albastră spre gara CFR Lotru și Triunghi Roșu spre Gara Turnu. Pornim prin pădurea de conifere și după 5 minute traversăm un pinten stâncos de sub Vf. Ciuha Mare. Continuăm prin pădurea de conifere, iar după 20 de minute ajungem la indicatorul de unde Bandă Albastră părăsește Muchia Turneanu și coboară spre Muchia Urzicii.

Noi continuam coborârea spre SV, pe poteca care străbate pădurea de conifere amestecate cu mesteacăn și ajungem în Poiana Turneanu la Refugiul Turneanu. Un refugiu mic (3 locuri și o masă) dar cochet, cu vedere spre Vf. Ciuha Mică. După această poiană peisajul vegetal se schimbă complet, pădurea de conifere fiind înlocuită de pădurea de fag. Coborârea este relativ moderată până la următorul stâlp indicator dintr-o mică poiană. În poieniță se află un adăpost din lemn, puternic deteriorat.

De aici mai pierdem un marcaj, Triunghi Roșu, care continuă pe Muchia Turneanu, în timp ce noi ne lăsăm spre stânga, spre un vâlcel de sub Muchia Scorțaru. Este un coborâș foarte abrupt, prin pădure, care ne va duce într-o oră și jumătate la poteca dintre Mănăstirea Turnu și Mănăstirea Stânișoara. Pe aceasta o vom urma la stânga, până la parcarea de la Mănăstirea Stânișoara. De menționat că de la adăpostul de lemn de pe Muchia Turneanu și până la poteca spre Mănăstirea Stânișoara, poteca atinge încă trei puncte de belvedere spectaculoase și trece pe lângă alt adăpost din lemn deteriorat unde există amenajat un mic izvor.

Mănăstirea Stânișoara, bază de pornire spre Masivul Cozia

Colții Foarfecii văzuți de la Mănăstirea Stânișoara

Traversarea Văii Bulzului pe Bandă Albastră

Vârful Piatra Bulzului văzut de la Colțul lui Damaschin

Vârful Durduc văzut de la Colțul lui Damaschin

Stațiunea Căciulata și Valea Păușa văzute de la Colțul lui Damaschin

Munții Buila-Vânturarița văzuți de la Colțul lui Damaschin

Popasul de pe Culmea Vlădesei

Coborârea de pe Culmea Vlădesei spre un Vâlcel de sub Piatra Bulzului

Sector de traseu pe sub pereți abrupți

Primul sector amenajat cu cabluri

Loc de popas cu belvedere

Valea Oltului spre Vâlcea

Ultimul sector mai abrupt în drum spre vârf

Vf. Ciuha Mică văzut dinspre Vf. Durduc

Vf. Durduc

Vedere spre Poiana Stânișoara de pe Vf. Durduc

Vf. Durduc și Vf. Ciuha Mică

Panoramă de pe Vf. Durduc

Vf. Piatra Bulzului văzută de pe Vf. Durduc. 

Masivul Buila-Vânturarița văzut de pe Vf. Durduc

Piatra Bulzului și Durducul la urcarea spre Vf. Ciuha Mică

Vf. Ciuha Mică

Vf. Cozia (Vf. Ciuha Mică) și Cabana Cozia

Vedere dinspre Vf. Cozia

Complexul hidroenergetic Cornetu

Valea Călinești cu Pietrele Morii și Pietrele Zmeilor.

Stâncăriile Doabrelor de lângă Brezoi

Valea Lotrului în amonte de Brezoi

Zona Negoiu-Lespezi (M. Făgărașului) văzută de pe Vf. Cozia

Citește și Spre Vârful Negoiu prin Custura Sărății

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Traversarea pe sub Vf. Cozia spre Muchia Turneanu

Bifurcația Bandă Albastră - Bandă Roșie de pe Muchia Turneanu

Vf. Ciuha Mică văzut de pe Muchia Turneanu

Colții Foarfecii văzuți de pe Muchia Turneanu

Refugiul Turneanu

Vf. Ciuha Mică și Colții Foarfecii văzute de pe Muchia Turneanu

Pădure de fag sub Refugiul Turneanu

Adăpost la bifurcația Bandă Roșie - Triunghi Roșu de pe Muchia Turneanu

Coborârea abruptă sub adăpostul de lemn

Culorile toamnei în Cozia

Spectacol de toamnă

Belvederea de sub Muchia Turneanu

Intersecția Bandă Roșie - Bandă Albastră de lângă Grota din Cale

Intersecția Bandă Roșie - Bandă Albastră de lângă Grota din Cale

Grota din Cale

Belvedere de lângă Grota din Cale

Un fel de „Colț al Chiliilor” din Cozia

Ultima parte a potecii înainte de Mănăstirea Stânișoara

Mănăstirea Stânișoara

Mănăstirea Stânișoara și Colții Foarfecii

Fosta Cabană Vale Mărului de pe Valea Păușa

Obiective turistice din zona Masivului Cozia

Mănăstirea Cozia – este cea mai veche mănăstirea din perimetrul Parcului Național Cozia, ctitorită în secolul al XIV-lea, în vremea lui Mircea cel Bătrân. Este așezată pe malul drept al Oltului, în orașul Călimănești.

Mănăstirea Turnu – a fost întemeiată de călugări de la Mănăstirea Cozia în secolele XV-XVI. Este așezată pe malul stâng al Oltului, iar numele ei provine de la turnul roman situat pe platoul din apropierea Vârfului Turnul lui Teofil.

Mănăstirea Stânișoara - a fost întemeiată de călugări veniți în zonă de la alte sihăstrii de pe valea Oltului în secolele XV-XVI. Este așezată pe stânga Oltului, într-o poiană de la poalele Masivului Cozia, la o altitudine de peste 700m.

Castrul Arutela – este un castru roman așezat pe malul stâng al Oltului, în apropierea complexului hidroenergetic Turnu. A fost construit în anul 138, în timpul împăratului Hadrian, pe limesul Oltului (Limes Alutanus), protejând în același timp drumul roman de pe Defileul Oltului.

Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Turnu

Castrul Arutela

Porta Praetoria de la Castrul Arutela

Castrul Arutela, Muntele Basarab și Turnul lui Teofil

Oltul la Cozia

Trasee turistice:

Bandă Albastră - sat Căciulata (C.N.I.P.T.) - Mănăstirea Stânişoara - Cabana Cozia;

Cruce Albastră - sat Căciulata (C.N.I.P.T.) - valea Păuşa - Mănăstirea Stânişoara;

Triunghi Albastru - gara CFR Călimăneşti - Plaiul Sitarului - Cabana Cozia;

Punct Albastru - sat Şerbăneşti (C.L.I.T.) - intersecţie cu traseul 8 TA;

Cruce Galbenă - DN7 - Poiana La Nuceţel - Şaua La Troiţă;

Bandă Roșie - gara CFR Mănăstirea Turnu - Cabana Cozia - sat Pripoare (C.N.I.M.T.);

Triunghi Roșu - gara CFR Mănăstirea Turnu - Refugiul Turneanu - Cabana Cozia;

Punct Roșu - Poiana Stânişoarei - cascada Gardului (Urzicii) - Poiana Stânişoarei;

Bandă Albastră - gara CFR Lotru - Muchia Urzica - Cabana Cozia;

Toamnele aurii ale Coziei

Citește și Cozia, un munte giuvaier - mic Olimp al României

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind  zona Masivului Cozia, cu MN18 - Harta de drumeţie a Masivului COZIA

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.