Piatra Craiului, piatra nestemată a Carpaților

Despre Piatra Craiului

Piatra Craiului văzută din Munții Bucegi, Vârful Omu.

Piatra Craiului, pe care marele geograf francez, filoromân, Emmanuel de Martonne, o descria ca fiind „un accident morfologic” al Carpaților, poate nu egalează în dimensiuni crestele sudice secundare ale Munților Făgăraș, dar se remarcă printr-un șir impresionant de superlative în peisajul vast al Carpaților. Doar trei dintre ele menționăm aici:

• Cea mai lungă creastă calcaroasă continuă, întinzându-se pe aproximativ 25 de kilometri;
• Cel mai adânc aven, de 800 metri, cu potențial de a depăși 1000 de metri;
• Cel mai mare grohotiș, numit Marele Grohotiș, ce se întinde pe o lungime de aproximativ patru kilometri.

Piatra Craiului văzută din Munții Făgărașului, Vârful Urlea.

Citește și Povești de drumeție din Făgărașul Nordic

Munții Piatra Craiului și Munții Făgărșului văzuți din Munții Bucegi.

Citește și Vârful Șerbota - gigantul cu vederi spre Negoiu și Scara

Piatra Craiului văzută din Munții Bucegi, Vârful Bătrâna.

Citește și  Farmecul drumețiilor de vară în Munții Făgărașului

 

Despre padinile din Piatra Craiului

                Piatra Craiului, diamantul ale cărui carate sclipesc sub razele soarelui, își măsoară prețul în padinile adânci ce-l brăzdează, iar aceste padini sunt nenumărate. Potrivit dexonline.ro, „padină” este definită ca un „Loc aproape plan sau ușor scobit, de obicei în vârful unui deal sau al unui munte. Mică depresiune, circulară sau alungită, dezvoltată de obicei pe loess prin tasare”, având sinonime precum „coșcovă”, „crov” și „găvan”. Totuși, padinile Craiului par să sfideze limitele rigide ale definițiilor academice, căci sunt departe de a fi simple „locuri aproape plane”! Dimpotrivă, ele sunt spații de o sălbăticie verticală, cu o măreție gotică.

Padina lui Călineț.

Citește și  Piatra Craiului - La pas pe potecile Crăiesei Carpaților

Desigur, această aparentă contradicție are o explicație: denumirea de „padină” a fost inițial atribuită sectorului inferior, de la baza Pietrei Craiului, unde relieful capătă un aspect mai domol, asemănător unor văi line, iar ulterior a fost extinsă și pentru zona de abrupt.

 

Drumul lui Deubel, „Westwand”, La Lanțuri.

                Padina lui Călineț, Padina Închisă, Padina Popii, Padina Lăncii și faimosul „Westwand”, care, la rândul său, este tot o padină, sunt doar câteva dintre minunățiile Craiului, cu trasee marcate sau nemarcate emblematice ale Crăiței. A sosit momentul să pășim împreună, prin articolul prezent,  într-o nouă padină, din nordul Pietrei Craiului, o padină marcată turistic, dar care își păstrează sălbăticia neîmblânzită: Padina Șindileriei.

 

Garofița Pietrei Craiului.

Citește și  Cele mai întâlnite flori din munții noștri

Floarea de Colț.

Padina Șindileriei

Padina Șindileriei.

Traseul: Plaiul Foii – Refugiul Diana – Padina Șindileriei – Vf. Turnu – Piatra Mică – Cabana Curmătura

 

Caseta tehnică: distanță: 13,6 km; urcare: 1778 m; marcaje (în ordinea parcurgerii): Bandă Roșie, Triunghi Galben, Bandă Albastră, Cruce Roșie, Punct Roșu, Punct Albastru, Bandă Galbenă.

 

Se poate ajunge la ea, fie de la Zărnești, fie de la Plaiul Foii. Am optat pentru varianta din Plaiul Foii, pe Valea Urșilor, pe la Refugiul Diana, iar apoi, pe Bandă Albastră, spre Colțul Chiliilor.  

 

Padina Șindileriei.

Plaiul Foii – Refugiul Diana

 

Pornim din parcarea de la Cabana Plaiul Foii, pe șoseaua spre Zărnești, urmărind marcajul Bandă Roșie (Plaiul Foii – Zărnești). După aproximativ 900 de metri întâlnim pe partea dreaptă a drumului stâlpul turistic cu marcajul, Triunghi Galben. Indicatorul ne arată direcția și timpul estimat până la Refugiul Diana, între 2 și 2:30 ore. Pornim urcușul traversând firul Padinei Urșilor și străbătând frumoasa poiană, ce oferă priveliști spre abruptul Pietrei Craiului și Valea Bârsei, în aproximativ 25 de minute. Pe măsură ce înaintăm, urcușul devine tot mai abrupt, trecând mai întâi prin pădurea de fag, apoi prin cea mixtă, iar spre final printr-o pădure de conifere.

 

Plaiul Foii, bază de pornire în drumețiile din Piatra Craiului.

Intrarea pe traseul Triunghi Galben.

Vedere din Poiana Urșilor spre Padina lui Călineț.

Poiana Urșilor.

Pe firul Văii Urșilor.

Urcare pe Valea Urșilor.

Valea Urșilor.

În acest sector, poteca traversează câteva praguri structurale abrupte, cu porțiuni stâncoase care cer un efort suplimentar. Refugiul Diana este amplasat într-o mică poiană, fiind un important punct de convergență a unor trasee marcate din Piatra Craiului: Triunghi Galben, Triunghi Albastru, Bandă Albastră.

 

Un prag structural pe Valea Urșilor.

Refugiul Diana.

Vedere spre Turnurile Dianei.

Refugiul Diana – intersecție Padina Șindileriei

 

De la Refugiul Diana abandonăm marcajul Triunghi Galben, pe care am urcat până aici și începem coborârea pe marcajul Bandă Albastră, spre Colțul Chiliilor și Zărnești. Coborârea este abruptă la început, traversează firul pietros al Padinei Închise și se angajează pe curbă de nivel până la intersecția cu marcajul Cruce Roșie.

 

Spre Colții Chiliilor.

Poteca coboară la început abrupt.

Sectorul în care poteca șerpuiește pe curbă de nivel.

Intersecție Padina Șindileriei – Vf. Turnu

 

Intrarea pe Cruce Roșie se face de la altitudinea aproximativă de 1190 m, de unde începe un urcuș prin pădure aproximativ 130 m până la Săritoarea cu Scară (1320 m). În trecut aici exista o scară de lemn, înlocuită în prezent cu un cablu. De la aceasta, poteca urcă abrupt pe grohotiș mărunt și instabil, pe firul văii, până la aproximativ 1500 m altitudine, sub Cetățile Șindileriei.

Intersecția cu traseul Cruce Roșie.

Zona de la „Săritoarea cu Scară”.

Săritoarea cu Scară.

Partea inferioară din Padina Șindileriei.

Partea mijlocie din Padina Șindileriei.

La altitudinea de aproximativ 1560 de metri, se desprinde o potecă ce duce spre tainicul Refugiu al lui Șochima, cunoscut și sub numele de „Bârlogul Ursului”. Povestea acestui refugiu și a enigmaticului Șochima, pe numele său adevărat Neculai Pancu, o puteți descoperi aici.

 

Zona Refugiului „Bârlogul Ursului” sau Refugiu lui Șochima.

De aici, Padina Șindileriei se bifurcă, iar noi vom urma firul din stânga, în sensul urcării. Încercăm să ne păstrăm echilibrul și aderența pe grohotișul instabil, fie urmând partea cu jnepeni, fie pe cea de lângă perete. La aproximativ 1700 m altitudine poteca ajunge pe creastă, într-o mică șa, de unde cotim spre dreapta și continuăm urcarea printre jnepeni. La circa 1850 m, ajungem pe o înălțime de unde se deschide o priveliște spectaculoasă către Vârful Turnu și împrejurimile sale, incluzând Piatra Mică, Zărneștiul și Valea Bârsei. Lupta finală, pentru a ajunge pe Vârful Turnu, o dăm tot cu jnepenii.

Partea superioară din Padina Șindileriei.

Cetățile Șindileriei.

Vedere spre Vf. Turnu și creasta Padinei Închise.

În apropiere de Vârful Turnu.

Vedere spre Piatra Mică.

Vedere spre Zărnești.

Vedere spre Padina Șindileriei.

Vârful Turnu.

Vedere spre Padina Închisă.

Vf. Turnu – Șaua Crăpăturii

 

Pe vârf găsim marcajul Punct Roșu al crestei Pietrei Craiului pe care îl vom urma spre Șaua Crăpăturii. Coborârea este foarte abruptă, cu mai multe porțiuni tehnice, unele dintre ele fiind amenajate cu cabluri. Chiar la începutul coborârii găsim un stâlp turistic la care ajunge din stânga marcajul Cruce Albastră, care urcă dinspre Zărnești prin Padina Hotarului.

 

Vedere spre Poiana Mărului și Măgura Codlei.

Intersecția cu Cruce Albastră, care urcă dinspre Zărnești prin Padina Hotarului. 

Vedere spre Cabana Curmătura.

Vedere spre Prăpăstiile Zărneștilor.

Coborârea spre Șaua Crăpăturii.

Porțiune tehnică.

Porțiune tehnică, amenajată cu cabluri.

Șaua Crăpăturii.

Șaua Crăpăturii – Piatra Mică

 

În Șaua Crăpăturii lăsăm marcajul Bandă Galbenă (Zărneşti-Valea Crăpăturii-Cabana Gura Râului) și continuăm în urcuș spre Piatra Mică, pe marcajul Punct Albastru. Urcușul începe domol, dar pe măsură ce înaintezi devine tot mai abrupt și tehnic, presărat cu porțiuni echipate cu cabluri pentru siguranță. Prima parte a crestei Piatra Mică este îngustă și stâncoasă, în timp ce zona dinspre cruce se transformă într-un platou liniștit, acoperit cu jnepeni, pădure de molid și poienițe. Piatra Mică este un excelent punct de belvedere spre Munții Bucegi, Munții Leaota, Culoarul Bran-Rucăr, Depresiunea Bârsei și alte locuri mai apropiate sau mai îndepărtate.

Șaua Crăpăturii.

Vedere din Șaua Crăpăturii spre Valea Crăpăturii.

Vedere din Șaua Crăpăturii spre Piatra Mică.

 

Piatra Mică – Cabana Curmătura

 

De la cruce poteca coboară abrupt, aproximativ 350 de metri diferență de altitudine până în Poiana Zănoaga, unde întâlnește marcajul Bandă Galbenă (Zărneşti-Valea Crăpăturii-Cabana Gura Râului), pe care îl vom urma până la Cabana Curmătura.

 

Vedere spre Vf. Turnu.

Urcarea spre Piatra Mică.

Vedere spre Cabana Curmătura.

Sector tehnic la urcarea pe Piatra Mică.

Vârful  Piatra Mică.

Spre crucea de pe  Piatra Mică.

Punctul de belvedere de la crucea de pe Piatra Mică

Belvedere spre Munții Bucegi.

Citește și  Bucegii nordici: Țigănești - Bătrâna - Omu - Bucșoiu

Citește și  O aventură montană printre bujori de munte și stânci

Belvedere spre Zărnești.

Coborârea de pe Piatra Mică spre Poiana Zănoaga.

Vedere din Poiana Zănoaga spre Munții Bucegi, cu Vârful Omu.

Citește și  Vârfurile de 2500+ m ale Carpaților Românești 

Vedere din Poiana Zănoaga spre Munții Piatra Craiului.

 

Poteca dintre Poiana Zănoaga și Cabana Curmătura.

Accesul spre Cabana Curmătura.

 

Cabana Curmătura

 

Cabana Curmătura este una dintre cele mai populare cabane montane din România, situată în Masivul Piatra Craiului, parte a Carpaților Meridionali. Aceasta servește ca punct de plecare sau oprire pentru numeroase trasee montane din zonă, atrăgând turiști și alpiniști datorită poziției sale strategice și peisajelor spectaculoase. 22 august 1937 este anul în care Cabana Curmătura își deschidea porțile pentru prima dată. Cabana Curmătura a fost construită în anii 1936-1937 de către Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor (Siebenbürgischer Karpatenverein – S.K.V.). La acea vreme, turismul montan în România era într-o continuă dezvoltare, iar masivul Piatra Craiului, cu relieful său accidentat și peisajele sale pitorești, a devenit un loc preferat de alpiniști și iubitori de natură.

 

Cabana Curmătura.

Cabana Curmătura.

 

Cabana a fost ridicată într-un loc ideal pentru drumeții, la o altitudine de aproximativ 1.470 de metri, aproape de creasta principală a masivului. În plus, oferă acces facil către vârfuri emblematice, precum Vârful Piatra Mică și Vârful La Om (sau Piscul Baciului), cel mai înalt punct din Piatra Craiului (2238 m). În decursul timpului, cabana a suferit mai multe lucrări de reparații și modernizări, dar structura inițială a fost păstrată cât mai mult posibil.

 

Interior la Cabana Curmătura.

Salonul de mese de la Cabana Curmătura.

Denumirile camerelor de la Cabana Curmătura.

Terasa Cabanei Curmătura.

Vedere de la Cabana Curmătura spre Bucegii vestici.

Citește și  Peisaje de vis și flori de munte în abruptul vestic al Bucegilor

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind potecile din Munții Piatra Craiului MN02 - Harta de drumeţie a Munților PIATRA CRAIULUI ediția a 4-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

Cabana Curmătura.