Traseul 1 BA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului. Deși scurt, este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-4 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.
Cabana Izvorul Muntelui (900 m) reprezintă punctul de plecare pentru nu mai puțin de trei trasee turistice spre cabana Dochia. Traseul spre Curmătura Lutu Roşu, este cel mai utilizat de turişti și este practicabil atât vara cât şi iarna. Urcăm pe "La Arsuri", continuăm abrupt pe Culmea Răchitiş și ajungem la marginea unei rarişti de pădure, cu loc de popas. În această zonă de foioase, ca de altfel şi în zonele pădurilor cu poieni şi lăstărişuri, în cele cu izvoare, mlaştini şi bălţi, putem întâlni cerbul. În perimetrul Lutu Roşu deseori s-au observat, chiar pe potecă, frumoase exemplare din această specie. Cerbul, monument al naturii, este cel mai impunător reprezentant al faunei carpatine. Impresionează prin agerimea, armonia şi eleganţa sa, dar mai ales prin dimensiunea şi bogăţia coarnelor. Din locul de popas, printre copacii rari, se deschide o privelişte spre valea Izvorul Muntelui, o porţiune din Piatra Lată din Ghedeon, iar mai departe se văd ţancurile din Ocolaşul Mare.
Poteca continuă când pe curbă de nivel, când în serpentine, de-o parte şi de alta a Culmii Răchitişului. După un suiş abrupt, aproape de jumătatea traseului, putem zări spre dreapta, piramida maiestuoasă a Vârfului Toaca (1904 m), flancată de Stânca Panaghia. Panta se mai domolește iar poteca urmărește limita rezervaţiei “Poliţa cu Crini” - interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei parcului naţional. Aici găsim pâlcurile compacte de larice sau zadă (Larix deciduas), singurul conifer care își pierde acele toamna, un arbore european care poate ajunge la 40 m înălțime, cu o longevitate de 600 - 700 de ani. Conurile feminine care apar primăvara înainte de apariția frunzelor, au o frumoasă culoare mov roz, motiv pentru care localnicii au dat zadelor denumirea de “crin de munte”.
În zona de la obârşia Izvorului Muntelui există 12 poliţe, dintre care 7 sunt în apropierea traseului Lutul Roşu. Dintre acestea evidențiem poliţa de la Piatra cu Apă, pe unde trece poteca marcată, iar spre vale se remarcă “Poliţa lui Prună“ şi “Poliţa din Cremeniş“, poate cele mai frumoase poliţe cu larice din ţară.
După “Poliţa cu Crini“, traseul continuă pe curbă de nivel, printre blocuri mari de calcar, pe la baza Turnului Răchitiş (cca. 4 km de la start) și ajunge în poiana dominată de un bloc masiv de calcar, numit "Piatra cu Apă". Cu o abatere de 20-30 de m de la potecă, putem vizita grota de circa 10 m adâncime și aprox. 6 m înălțime, prin tavanul căreia se infiltrează, printr-o fisură, apa ploilor și a zăpezilor topite. De la Piatra cu Apă se deschide o splendidă panoramă spre Detunate, cabana Dochia şi Ocolaşul Mare.
Un alt urcuș aprig ne conduce la baza grupului stâncos denumit "Detunatele", marcată de o masă de blocuri de conglomerate uriașe prăbușite din cele două turnuri de piatră. După câteva serpentine abrupte, ajungem apoi în faţa a doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate - “Cetăţuia și Călugării”.
Ultimele serpentine ale traseului ne conduc prin pâlcurile cu jnepeniş şi molizi în faţa cabanei Dochia. În timpul iernii şi primăverii, pentru evitarea avalanşelor ce pot apărea pe ultima porţiune a traseului, acesta este deviat prin partea dreaptă, pe o potecă marcată cu stâlpi de orientare. Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA (traseul 2), pe Jgheabul cu Hotar, trecând pe sub Polițele cu Hotar și Stânca Dochia.
09MN01: Cabana Izv. Muntelui - Piatra cu Apă - Cabana Dochia
Comentarii