09MN03: Cabana Izv. Muntelui - Platoul Ocolașului Mic - Cabana Dochia

Traseul 3 BR face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, urcând pe la granița rezervațiilor Ocolașului Mic și Ocolașului Mare și vizitând unele din cele mai pitorești formațiuni stâncoase din țară, între care și Clăile lui Miron. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 3-5 h de drumeție. Iarna, accesibil  în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii, periculos pe porțiunea Poiana Maicilor - Cabana Dochia.

Traseul pornește din fața Centrului de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău, traversează două serpentine ale drumului județean prin pădure și intră pe potecă, în lungul Pârâului Maicilor. Traseul este mai lung decât cele două trasee de legătură anterioare (traseul 1 și traseul 2), dar are un caracter turistic deosebit (recomandat vara și toamna).După cca. 1 h în lungul coastei Piciorului Maicilor, părăsim valea pentru a ajunge în Poiana Maicilor, unde întâlnim CA (traseul 7) - dinspre satul Neagra. Destul de des, prin Poiana Maicilor trec ciurde de mistreţi și, din ce în ce mai rar (datorită vânării sale excesive), lupul. Urmele mistreţilor se întâlnesc în special în timpul iernii şi primăverii. 

Din Poiana Maicilor (1326 m alt.) se deschide o panoramă superbă spre abruptul spectaculos Ocolaşul Mic. Creasta lui este marcată de vârfuri semeţe: "Turnul lui Butu" și Ana, Turnul Crucii, Căciula lui Ciupercă, Vânturișul, Vârful Ascuţit, Turnul Ocolașului Mic, și este brăzdată de jgheaburi și hornuri întunecoase. Peisajul este completat de poliţe înierbate sau acoperite cu pâlcuri de zadă.

Continuăm pe coamă și urcăm abrupt sub Turnul lui Butu, situat în stânga, apoi admirăm silueta Clăile lui Miron, două ţancuri semeţe de conglomerate, asemănătoare unor clăi de fân. Traseul continuă pe o brână "La Strungă", șerpuiește într-un jgheab, unde se înalță o stâncă (apreciată de alpiniști) și iese în golul alpin al Ocolaşului Mic. Spre N se vede vârful Toaca. Primăvara şi vara, platoul de pe Ocolaşul Mic este presărat cu multe flori, printre ele floarea de colţ şi, mai rar, sângele voinicului. Marea varietate a cadrului natural, bogăţia florei şi faunei a creat posibilitatea ca zona vârfului Ocolașul Mare (1907 m), cel mai înalt din Ceahlău, să primească statutul de rezervaţie ştiinţifică. Aici se întâlnesc cinci specii floristice declarate monumente ale naturii (Floarea de colţ, Papucul doamnei, Ghintura galbenă, Sângele voinicului şi Bulbucii de munte) și specii rare de faună protejate ca broasca râioasă cenuşie sau verde, broasca roşie de pădure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagră, ursul, lupul, cerbul, râsul, pisica sălbatică s.a. În zona Rezervaţiei ştiinţifice Ocolaşul Mare (care include și Masa Dacică, Coloana Dorică, o parte din platoul Ocolașului Mic, Bâtca Lui Ghedeon și vârful în sine), este interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei Parcului Naţional. Pe platou se află un izvor unde este amenajat un loc de popas.și un refugiu. 

Continuăm pe poteca străjuită de o parte şi de alta de mici stânci calcaroase albe care vin în contrast cu peisajul din jur, intrăm apoi în pădure, peste Jgheabul Bârloagelor, de unde vom urca pieptiș în curbe strânse, între peretele Pietrei Late a Ghedeonului, în dreapta și Stânca Viperei, în stânga, până la locul de campare de pe platoul Pietrei Late a Ghedeonului. Șerpuind prin jnepeniș, în cca. 10 min, ajungem apoi la Cabana Dochia, principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe BA sau TA, potecile întâlnite la start  (traseul 1 și traseul 2).