Traseul 2 TA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, străbătând unele din cele mai pitorești văi și blocurile de conglomerate desprinse din abruptul Vf. Toaca (tânca Dochiei, “Vulturul lui Traian”, "Santinela" s.a.). Este un traseu destul de dificil, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-4 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. periculos pe porțiunea Stânca Dochiei - Cabana Dochia.
Masivul Ceahlău, maiestuos şi sălbatic, face să vibreze inima tuturor celor care se încumetă să-i urce cărările. Amenajat ca traseu tematic în cadrul unui program Life Natura, acest itinerar parcurge zone cu o biodiversitate și relief de mare interes turistic, unele dintre ele încărcate de legende.
De lângă Cabana Izvorul Muntelui, urmăm drumul județean modernizat și ajungem aproape de Curmătura Lutu Roșu, într-o mică poieniță numită La Arsuri (1.041 m). de pe șosea ne bucurăm de priveliști spre vârful Toaca şi stânca Panaghia, apoi ajungem la intersecția cu pârâul Izvorul Alb. Aici (la podul de beton), facem stânga și părăsim drumul județean pe un vechi drum forestier în lungul pârâului. În amonte traversăm pădurea care formează aici o adevărată boltă de frunziş. Printre crengi sau căţărându-se repede pe trunchiurile copacilor, putem întâlni veverița, care îşi construieşte adăpost cu două deschideri: una mai mare spre răsărit, ca să o trezească soarele, şi una mai mică prin care se face nevăzută în caz de pericol.
Urcușul este domol și ajungem într-un luminiş în care străjuiește o stâncă mare, impresionantă, înconjurată de stânci mai mici de culoare alb cenușiu, Stânca Dochiei. Izvorul de sub ea este una dintre obârşiile Izvorului Alb, izvor din care este bine să ne aprovizionăm cu apă deoarece până la Cabana Dochia nu mai găsim alte surse. Despre această formațiune calcaroasă se cunosc o sumedenie de legende.interesante.
După ce trecem de stânca Dochiei, poteca devine tot mai anevoioasă, pădurea se răreşte şi ajungem în poiana "La Izvoare", la confluența văilor Jgheabul Mare cu Jgheabul cu Hotar, pe care o urmăm prin pădurea deasă de rășinoase din care, pe alocuri, se vede Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz). Poteca devine apoi tot mai îngustă și trece pe la baza unor pereţi abrupţi, unde natura a sculptat o formă asemănătoare unui vultur cu aripile întinse şi pe care localnicii au numit-o "Vulturul lui Traian".
Odată ce intrăm efectiv în Jgheabul cu Hotar, străbatem un culoar strâmt cu o pantă accentuată, din care ieșim într-o zonă cu jnepeni şi blocuri mari de piatră (Poarta de Piatră și Cetatea de Piatră). Intrarea în jgheab este străjuită de o stâncă înaltă denumită "Santinela". Ultima porţiune a acestui traseu străbate o zonă anevoioasă, acoperită în special cu jneapăn, Jneapănul are un rol complex în echilibrul ecologic al zone (hidrologic și fixarea solului).
Cărarea străbate jnepenișul de sub Toaca și ocolește prin stânga vârful Lespezi (1805 m), după care în scurt timp ajunge la cabana Dochia (1760 m). În imediata apropiere a cabanei Dochia se observă o intensificare a eroziunii solului datorită lipsei jneapănului, motiv pentru care s-a interzis accesul spre rezervația Ocolașul Mare.
Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA (traseul 1), pe Culmea Răchitiş, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului - “Poliţa cu Crini”, Polița Piatra cu Apă, Detunatele și doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate, “Cetăţuia și Călugării”.
09MN02: Cabana Izv. Muntelui - Stânca Dochiei - Cabana Dochia
Comentarii