Pasul Jiu-Cerna - Cheile Cernişoarei - Izbucul Cernei

Pasul Jiu-Cerna - Izbucul Cernei (prin Cheile Cernişoarei)

Traseul 19 Punct Roșu este poteca de legătură între Pasul Jiu-Cerna și Izbucul Cernei, trecând prin zona de calcare de vârstă jurasică de la izvoarele Cernişoarei (cu Cheile Cernişoarei și rezervația Ciucevele Cernei). Izbucul Cernei este considerat cel mai mare izbuc din țară, un adevărat fenomen al naturii, cu un debit impresionant.

Citeşte comentariile

Trail Details [ro]

Dificultate

mediu

Distanţă

9,60km

Durată

3:45-4:30h

Urcare

240m

Coborâre

920m

Descărcare PDF

Galerie

Tabs

Indicaţii de orientare

Traseul porneşte de la Pasul Jiu-Cerna de pe DN 66A, de unde coborâm spre dreapta (în direcţia vest) printr-o poiană de mici dimensiuni, apoi intrăm în pădurea de foioase. La scurt timp ieşim intr-o nouă poiană, unde la jumătatea ei vom întâlni un pâlc de conifere pe stânga şi o potecă spre sud. Ne aflăm la aproximativ 800 m de la plecarea din Pasul Jiu-Cerna. Se va continua înaintarea pentru încă 800 m în direcţia sud-vest pe o vale seacă. La întâlnirea unui mic pârâiaş ne continuăm înaintarea în amonte în direcţia nord-vest pentru încă 250 m. Urmează apoi o traversare a unei mici culmi şi coborârea pe versantul stâng al unei văi pentru încă o oră. La întâlnirea unei confluenţe cu un pârâu, care vine din partea stângă vom căuta să traversăm pe partea dreapta. Traversarea se poate face fie prin vad fie pe barajul aflat în apropiere. Se continuă înaintarea pe partea dreaptă; în scurt timp vom întâlni Valea Măneasa şi drumul forestier de pe partea dreaptă. Se coboară 2,8 km până la confluenţa cu Gârdomanul, se trece prin Cheile Cernişoarei şi apoi se continuă pe drumul forestier de pe stânga Cernişoarei până la Izbucul Cernei. La 250 m după ieşirea din Cheile Cernişoarei, pe partea stângă întâlnim marcajul TA care continuă spre Pasul Jiu-Cerna via Observatorul de urşi şi Stânca Roşie.

Etape

Pasul Jiu-Cerna - Tăul Răţii - Cheile Cernişoarei - Izbucul Cernei

Descriere

Traseul 19 PR face legătura între Pasul Jiu-Cerna și Izbucul Cernei, prin Cheile Cernişoarei. Un traseu în coborâre cu peste 900 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.

Accesul se face dinspre Câmpul lui Neag, pe V. Jiului de Vest, trecând pe la CF Câmpușel, de unde pornește varianta TG (traseul 29) spre Piatra Iorgovanului. De-aici ținem drumul spre Pasul Jiu-Cerna, pe sub Piciorul Soarele, pe valea căruia urcă varianta PR (traseul 32) pe la Tăul fără Fund, spre Șaua Paltina (limita dintre Godeanu și Retezatul Mic).

Din Pasul Jiu-Cerna, PR lasă în față TA (traseul 20) care continuă pe sub Muntele Oslea, tot spre Izbucul Cernei, via Observatorul de urşi şi Stânca Roşie. Coborâm prin dreapta drumului, ocolind Ciuceava Neagra și continuăm printr-o succesiune de poieni și pădure, pe lângă Tăul Răţii. Ținem valea spre NV, apoi trecem o mică culme și coborâm pe o altă vale (la SV) până la confluența cu Valea Sturului, apoi Măneasa.

Continuăm pe drumul de vale, printre Ciucevele Cernei, o zonă de creste calcaroase de vârstă jurasică, unde văile adânci au format chei şi canioane sălbatice și în peretele cărora se găsesc numeroase peșteri de interes speologic. De la N la S se înşiră ciucevele Sturului, Mare, Neagră, Popii, Frasinului, Chicerii, Ogaşului Cald ș.a.

La confluenţa cu V. Gârdomanu, intrăm prin Cheile Cernişoarei, scurte dar frumoase. Străbatem aceste chei pe drumul auto forestier şi ieșim în lunca Cernişoarei, cu vilele noi construite sau conacele vechi ale locuitorilor din satele comunei Padeş. La scurt timp, regăsim pe partea stângă marcajul TA (traseul 20) - pe care putem reveni înapoi la start.

PR continuă pe V. Cernişoarei, printre vile și pensiuni și ajunge la „Izbucul” Cernei, considerat cel mai puternic izvor din România cu un debit mediu de 1-1,5 m³/s, format din 3 izvoare distincte care ţâşnesc din grohotişul Ogaşului Chicerii, din Ciucevele Chicerii şi Ogaşului Cald. După spusele localnicilor, apa rezultă defapt din 11 izvoare care ies la suprafață aproape din același loc, iar primăvara, după ploi, debitul este atât de mare încât apa țâșnește printre bolovanii cu muşchi, spumegând şi formând o mulţime de mici cascade, într-o perdea fină de aburi.

Observații

Marcaj bun, cu excepţia primului km unde marcajul este inexistent, şi a ultimilor 4 km care însoţesc DN 66A şi unde marcajul este rar.