-Traseul 4 BR este sectorul N al traseului de creastă principal, vizitând Cabana Fântânele, stânca Panaghia şi Piatra Ciobanului,.unele din cele mai pitorești formațiuni stâncoase din țară. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1100 m diferențe de nivel, în aprox. 3-4 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.
Din centrul Staţiunii Durău, urcăm către sediul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău, cu o frumoasă privelişte spre zona înaltă a Masivului Ceahlău, dominată de vârful Toaca (1900 m), stânca Panaghia şi Piatra Ciobanului. Lăsăm în dreapta potecile CR și CA spre Cascada Duruitoarea și urmăm poteca care pătrunde în pădure, apoi intersectăm drumul județean Durau – Izvorul Muntelui (parţial practicabil în momentul de faţă). Pe această porţiune se traversează câteva poieni mici, în care se pot remarca bulbucii și o lume animală foarte diversă: melci, păianjeni, insecte (libelule, cosaşi, ploşniţe, albine, bondari etc).
Traseul continuă domol prin pădure, apoi tot mai greoi și după cca. 1 h (aprox 400 m diferenţă de nivel), ajungem la cabana Fântânele, situată în poiana cu acelaşi nume, unde se află câteva dintre izvoarele care au debitul cel mai mare din Ceahlău. Acest lucru favorizează prezența reprezentativă în pădurile umbroase şi umede din zonă, a salamandrelor, a tritonului și a broscuței roșii de munte. Cabana Fântânele (1230 m) este o cabană modernă, bine amenajată, amplasată chiar pe locul unde se găsea vechiul refugiu ridicat în secolul trecut, sub creasta împădurită a Culmii Fântânele. Din faţa cabanei se deschide o panorama către Staţiunea Durau și Munţii Bistriţei, către partea vestică a Vârfului Toaca și Stânca Panaghiei.
Lăsăm la dreapta poteca de legătură TG cu Poiana Vesuri (traseul 9) și urmăm poteca care urcă lin în șaua “La Morminte”, unde este amenajat un loc de popas. Urcuşul devine tot mai greu, prin pădure, până ajungem într-o zonă deschisă: Curmătura Piatra Lată. De aici se poate observa panorama Munţilor Stânișoarei și apele lacului Izvorul Muntelui, iar locul este dominat de stânca izolată "Cușma Dorobanţului”. În dreapta potecii se pot observa trei ţancuri stâncoase ce poartă numele de "Pietrele lui Baciu".
Un urcuş uşor printre jnepeni ne conduce până la impunătoare stânca "Panaghia", încărcată de legende. Niciuna dintre stâncile Ceahlăului n-a aprins mai tare imaginația rapsozilor populari decât Dochia și Panaghia. Se spune că datorită ei, Soarele poposește mai mult deasupra Ceahlăului, cu o poveste de iubire. Stânca Panaghia se înalţă cu mai mult de 70 m deasupra platoului.
De la baza stâncii Panaghia poteca traversează, pe curba de nivel, versantul estic al vârfului Toaca.(1907 m) și ajunge până în dreptul cabanei meteo, unde s-a construit recent o scară de acces care facilitează urcușul la stație și implicit pe vârf. Deși nu este punctul cel mai înalt din Munții Ceahlău (al doilea după Vf. Ocolașul Mare), acest vârf reprezintă principala atracție din masiv datorită formei sale piramidale.
De pe potecă ne putem bucura de perspectiva largă către Vârful Lespezi (1.805 m), platoul și Vârful Ocolașului Mare (1.907 m), în timp ce la dreapta putem observa stâncile Scăldătoarea Vulturilor, Piatra Ciobanului s.a.. De la cabana meteo se mai fac cca. 20 de min (pe sub Vârful Lespezi) până la Cabana Dochia, nu înainte de a observa ansamblul monahal "Schimbarea la Faţă", cândva umilul schit Dochia, care duce mai departe tradiția viețuirii monahale smerite începute aici, în Sihăstria Ceahlăului, cu secole în urmă.
Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Putem reveni în Durău pe marcaj CR (traseul 5) care vizitează Cascada Duruitoarea., cu două praguri zgomotoase care depășesc 20 m.
Comentarii
Ruta ideala de urcare catre cabana Dochia versus traseul cu marcaj cruce rosie din Durau care este mult mai dificil si se face de regula la coborare.
Traseu mai mult pe urcare dar o urcare mai lejera si constanta. In 3:30h eu am reusit sa ajung sus pe Vf Toaca.
Recomand acest traseu inainte de ora 12, dupa 12 devine foarte aglomerat.