Dobrogea – eterna și fascinanta "casă" a Munților Măcinului

Dobrogea – eterna și fascinanta - și Munții Măcinului

• Vrei să afli care sunt atracțiile turistice ale Dobrogei?
• Vrei să știi ce alte comori ascunse are Dobrogea în afara litoralului și a Deltei Dunării?
• Vrei să afli cum e să urci pe cei mai vechi munți ai României?
• vrei să afli care sunt superlativele geo-istorice ale Dobrogei și ce merită văzut?
• Dacă vrei să afli răspunsul la aceste întrebări și ceva pe deasupra, hai cu noi într-o plimbare pe bătrânele pământuri Dobrogene.

Peisaj tipic dobrogean cu lanuri de floarea soarelui și parcuri eoliene.

Parc eolian în Podișul Babadagului

Vegetația stepică specifică Dobrogei.

Ce este Dobrogea?

Dobrogea, ca provincie istorico-geografică, este un adevărat muzeu geologic, geomorfologic, biogeografic și istoric. Provincia Dobrogea se întinde pe teritoriul României de sud-est și al Bulgariei de nord-est. Administrativ acest spațiu este în componența a două județe din România (Constanța și Tulcea) și a două județe din Bulgaria (Dobrici și Silistra). Este un teritoriu cuprins între cursul inferior al Dunării, Delta Dunării și Marea Neagră. În antichitate acest ținut a fost numit Scythia Minor (Sciția Mică). Geografic este format din munți și podișuri vechi, cu altitudini mai mari în nord și podișuri mai recente, joase și foarte aplatizate în sud. Climatic este cel mai arid teritoriu din România și Bulgaria, cu o vegetație și o faună adaptate uscăciunii.  

Vegetație stepică, specfică Dobrogei, la Capul Dolojman.

 

Scurtă incursiune istorică

Dobrogea este în prezent o sinteză de culturi și civilizații istorice. Istoria antică a Dobrogei începe cu grecii milesieni, cei care au întemeiat aici, pe la jumătatea secolului VII așezarea de la Orgame și  Histria. Probabil că la venirea lor pe aici își încrucișau deja săgețile sciții și geții. Greci au adus cu ei cea mai strălucitoare civilizație a antichității. Au întemeiat emporii care au devenit apoi așezări urbane înfloritoare, primele din acest spațiu. Adesea geții pustiau câmpurile elenilor și le trimiteau săgețile peste ziduri – „Ades pe străzi culegem săgeţi înveninate, ce vin de peste ziduri”, spune Ovidiu în Tristele - . Romanii au ajuns mai târziu, în vremea marelui împărat Augustus, și au găsit aici o populație mixtă, greci, sciți, geți amestecați într-un melanj semibarbar. Augustul împărat l-a relegat aici, la Tomis, pe „impiosul” și întristatul Ovidiu, cel care și-a tânguit dorul de Roma prin Tristele și Ponticele. Vremelnic, dacii lui Burebista, s-au înstăpânit peste ținuturile aride, pentru ca apoi Scythia Minor să devină limes al celui mai puternic imperiu durabil din istorie, cel roman. Pentru a-și apăra civilizația și spiritul ei romanii nu s-au rugat doar zeilor, ci au construit cum doar ei știau să o facă în acele vremuri. Au construit zeci de cetăți pe malul bătrânului Danubius, limesul dintre civilizația urbană și cea a stepelor barbare. Și-au apărat civilizația pe uscat și pe apă, trimițându-și „pușcașii marini” ai acelor vremuri (Classis Flavia Moesica) să patruleze malurile pândite de perenii barbari, goți, heruli și alte neamuri. Tot Scythia Minor a fost locul dintre granițele actuale ale României unde au pătruns primii creștini. Martirizați mai întâi de autoritățile romane, au întemeiat mai apoi, în vremea lui Constantin cel Mare, primele episcopii. Oriunde ai merge prin Dobrogea vei găsi ruinele unei bazilici paleocreștine, uneori vei putea vedea simultan două, trei, patru sau cinci așa cum este cazul la Argamum și la Tropaeum, sau, de ce nu, șapte la Tomis sau Histria. După romani, romanii de răsărit, grecizați, numiți mai târziu bizantini, vor fi cei care vor reaprinde vremelnic flacăra Romei sau a Constantinopolului. În vremea lui Iustinian vor reconstrui ceea ce au distrus invaziile hunilor, slavilor și avarilor, vor pune piatră peste piatră în zidurile cetăților și ale bazilicilor și vor înviora comerțul cu lumea relevantă a acelor vremuri. Din secolul VII flacăra pâlpâia tot mai slab înainte să se stingă. Scântei au mai fost în vremea țaratelor bulgare, când disputa dintre aceștia și bizantini era să se termine cu victoria cneazului rus de la Kiev, Sviatoslav, cel care, spun gurile rele, și-ar fi stabilit vreme de trei ani capitala în Dobrogea, în misterioasa cetate de la Pereislaveț (posibil în localitatea contemporană Nufăru). Istoria se precipită, își arde pe rând toate etapele, adună și împrăștie popoare, etnii, culturi, religii, imperii, le „macerează” pe rând în creuzetul istoriei și creează Dobrogea contemporană. Eterna și fascinanta!

Perioada arhaică - Complexul tumular de la Orgame, adăpostind probabil mormântul întemeietorului cetății.

Perioada arhaică - însemne premonetare de la Orgame, sub forma vârfurilor de săgeți.

Citește și  Pe urmele dacilor - la pas printre cetățile din Munții Orăștiei

Perioada romano-bizantină - Bazilica Mare de la Argamum (Orgame) - Capul Dolojman

Epoca medievală - Cetatea bizantino-genoveză Enisala

Perioada medievală târzie - Geamia Ali-Gazi Pașa din Babadag

Geologia, subdiviziunile și relieful Podișului Dobrogei

Din punct de vedere tectonic Dobrogea are două compartimente:

• Spre miazăzi se găsește întinderea plană sau ușor ondulată a Platformei Moesice, căreia îi corespunde diviziunea numită Podișul Dobrogei de sud. Acesta are un fundament cristalin peste care se suprapune cuvertura sedimentară formată din calcare jurasice acoperite cu un strat de loess cuaternar.
• Spre miazănoapte se găsește compartimentul mai înalt al Orogenului Nord Dobrogean (oros = munte), căruia îi corespunde diviziunea numită Masivul Dobrogei de Nord. Acest „masiv” este la rândul său compus din subdiviziunile: Culmea Niculițelului, Dealurile Tulcei, Podișul Babadagului, Podișul Casimcei și Munții Măcinului. Ultimele două subdiviziuni sunt formate din cele mai vechi roci din România vizibile la suprafață, în următoarea ordine: - șisturile verzi din Podișul Casimcei, formate în urmă cu 600 de milioane de ani și prinse în cutările caledoniene (cca 440-415 milioane de ani), care au înălțat un lanț muntos din care se mai păstrează munții din Scandinavia, Scoția și Irlanda; - granitele din Munții Măcinului formate în vremea orogenezei hercinice (cca 350-300 milioane de ani), atunci când un nou lanț montan impozant domina supercontinentul Pangeea. Resturile lor se găsesc azi din sudul Angliei până în Dobrogea. Mărețul edificiu montan dobrogean a fost redus în sute de milioane de ani de către eroziune până la baza sa, formând ceea ce astăzi cunoaștem sub denumirea de Munții Măcinului.

Șisturile verzi din Podișul Casimcei - cele mai vechi roci vizibile la suprafață în România

Granitele din Munții Măcinului - următoarele roci ca vechime din România.

Calcarele jurasice dobrogene din Cheile Dobrogei.

Mal pe loess al Lacului Babadag - rocă prăfoasă din era glaciară

Cel mai nou pământ al țării - Delta Dunării

Munții Măcinului – „Făgărașii Dobrogei”

Munții Măcinului sunt compartimentul nord-vestic al  Masivului Dobrogei de Nord și sunt formați din culmi paralele orientate pe direcția generală NV-SE. Aceste culmi sunt separate de văi și depresiuni cu aceiași orientare. Altitudinea acestor munţi se încadrează între 7 şi 467 m (Vf. Ţuţuiatu). Culmea principală a acestor munți are aproximativ în parte centrală Vf. Țuțuiatu (467 m). Alte vârfuri importante sunt, spre NV, Cavalu (430 m) și Căpușa (433 m) , iar spre SE Ghiunaltu/Ghinaltu (443 m) și Negoiu (403 m). Separată de această culme prin Depresiunea Greci, spre NV se află o altă culme cu aspect semeț (ca o custură făgărășană), Culmea Pricopanului, cu vârfuri de peste 300 m.

Aspectul general al acestor munți este unul deosebit de variat, de la cel al unor dealuri cu caracter rotunjit la cel de creste accidentate, vârfuri semețe, versanți abrupți și pereți la baza cărora s-au acumulat grohotișuri. Peste tot stau, ca ruinele unor cetăți misterioase, blocuri și megaliți din granit șlefuiți de vânturi și ape, uneori afectate de o intensă alterare care le dă un aspect arhaic. Amprenta aridității este prezentă peste tot în peisaj, prin tipul de vegetație(păduri xeroterme submediteraneene, păduri mezofile balanice, stepă și silvostepă), prin regimul hidrografic al râurilor, cel mai adesea seci, prin componenta faunistică, broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca) - monument al naturii, balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) cel mai mare şi mai rar şarpe din ţară, dihorul de stepă (Mustella eversmanii) etc. Pentru a proteja toate aceste valori naturale și istorice ale Dobrogei, aici a fost înființat Parcul Naţional Munţii Măcinului.

Munții Măcinului din Masivul Dobrogei de Nord

Culmea Priopcea spre care duce traseul Bandă Galbenă

Culmea Pricopanului, asemănătoare unei custuri din Munții Făgărașului

Citește și  Povești de drumeție din Făgărașul Nordic

Masivul Turcoaia te duce cu gândul la profilul Munților Bucegi.

Citește și  Munții Bucegi – incursiune la originile drumeției

Dealul Consul de la Izvoarele - un munte vulcanic cu urme ale unui castru roman spre care duce traseul Bandă Roșie

Pensiunea Relax din Greci, punct de plecare spre Vf. Țuțuiatu pe marcajul Triunghi Albastru

Vf. Cavalu (430 m)

Vf. Țugulea (181 m)

Vf. Ghiunaltu (443 m)

Localitatea Greci văzută de pe poteca spre Vf. Țuțuiatu.

Blocuri de granit și Vf. Ghiunaltu.

Citește și  Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Blocuri de granit afectate de alterare chimică.

Megaliți de granit aproape de Vf. Țuțuiatu

Megaliți de granit aproape de Vf. Țuțuiatu.

Vf. Țuțuiatu, pe care a fost ștearsă denumirea Vf. Ghiunaltu.

Vf. Ghiunaltu văzut de pe Vf. Țuțuiatu.

Vf. Ghiunaltu văzut dinspre Vf. Țuțuiatu.

Vf. Ghiunaltu pe care este înscris cu vopsea Vf. Țuțuiatu.

Vf. Țuțuiatu văzut de pe Vf. Ghiunaltu.

Vf. Cavalu și Vf. Căpușa

Localitatea Greci văzută de pe Vf. Ghiunaltu

Capre la păscut în Munții Măcinului.

Localitatea Greci

Pensiunea din Greci de unde am pornit în drumeție.

Noul pod peste Dunăre de la Brăila văzut de pe Vf. Ghiunaltu

Termocentrala de la Chișcani, la sud de Brăila, văzută de pe Vf. Ghiunaltu.

Vârfurile Călcata și Moroianu de la sud de Vf. Țuțuiatu.

Masivul Turcoaia văzut de pe Vf. Ghiunaltu

Abrupt stâncos sub Vf. Ghiunaltu

Partea de sud a Culmii Pricopanului și un „golf” al Depresiunii Greci

Culmea Pricopanului din zona vârfurilor Suluku Mare și Suluku Mic.

Munții Măcinului - panoramă.

Trasee turistice

Traseele turistice din Parcul Național Munții Măcinului:

• Triunghi Albastru - Greci - Vf. Ţuţuiatu – Luncaviţa; distanţă: 19 km; durată: ~7:00h; urcare: 566 m; coborâre: 585 m.
• Triunghi Roșu - Greci - Valea Racova - DJ 222 (Nifon); distanţă: 11 km; durată: 3:30-4:15 h; urcare: 385 m; coborâre: 291 m.
• Punct Roșu - Greci - Valea Cozluk - Vf. Conaciu – Greci; distanţă: 22 km; durată: ~7:30 h; urcare: 462 m; coborâre: 262 m.
• Punct Albastru - Greci - Vf. Cartalu – Greci; distanţă: 8 km; durată: 2:45-3:00 h; urcare: 262 m; coborâre: 262 m.
• Cruce Roșie - Traseu de legătura între traseul Dealul cu Drum (TR) şi traseul Ţuţuiatu (TA); distanţă: 3,3 km; durată: ~1:15 h; urcare: 65 m; coborâre: 210 m.
• Bandă Albastră - Măcin - Vf. Suluku Mare - Vf. Caramalău – Măcin; distanţă: 14 km; durată: 5:30-5:45 h; urcare: 570 m; coborâre: 570 m.
• Cruce Albastră - Măcin - Vf. Caramalău – Jijila; distanţă: 7,3 km; durată: ~3 h; urcare: 352 m; coborâre: 384 m.
• Bandă Albastră - Nifon - Dealul Sarica - DN 21; distanţă: 26 km; durată: ~9:45 h; urcare: 798 m; coborâre: 878 m.
• Punct Albastru - În jurul comunei Niculiţel; distanţă: 8,7 km; durată: ~3:15 h; urcare: 369 m; coborâre: 369 m.
• Bandă Galbenă - Lacul Iacobdeal - Vf. Priopcea – Cerna; distanţă: 19,7 km; durată: ~7:30 h; urcare: 674 m; coborâre: 664 m.
• Bandă Galbenă - Cerna - Creasta Cardonului – Hamcearca; distanţă: 13 km; durată: ~4:30 h; urcare: 397 m; coborâre: 354 m.
• Bandă Roșie - Cerna - Valea lui Puiu - Vf. Crapcea - DJ 222; distanţă: 11,4 km; durată: ~4:00 h; urcare: 370 m; coborâre: 345 m.
• Bandă Roșie - DJ 229 - Dealul Consul – Floreşti; distanţă: 19,8 km; durată: 8:00-8:15 h; urcare: 989 m; coborâre: 914 m.

 

Minunile Dobrogei

Dobrogea este un tărâm al superlativelor de tot felul. Cei mai vechi munți alături de cel mai nou pământ al țării (Delta Dunării); trecerea de la preistorie la antichitate, pe actualul teritoriu al României, s-a făcut mai întâi în spațiul Dobrogei. Cele mai vechi așezări de tip urban, Orgame și Histria, cu primele străzi pavate, primele apeducte, primele locuințe încălzite și primele băi publice au fost aici ridicate. În aceste două așezări surori grecești s-au introdus pentru prima dată în acest spațiu însemnele premonetare sub forma vârfurilor de săgeți, s-au bătut primele monede, s-a folosit pentru prima dată scrierea și s-au dat primele legi scrise.  În Dobrogea s-au întemeiat primele episcopate și s-au zidit primele bazilici paleocreștine. La Tomis s-au scris primele versuri poetice din acest spațiu: Tristele și Ponticele poetului elegiilor, Ovidiu. La Sulina se află un cimitir nepereche în România, Cimitirul Cosmopolit, iar la Constanța cel mai mare mozaic antic. În Dobrogea, împăratul Darius cel Mare a unit, în secolul VI î. H., pentru prima dată malurile Dunării printr-un pod de vase. La Cheile Dobrogei, la Gura Dobrogei și pe dealurile din apropiere pot fi văzuți așa-numiții „bănuți” ai Dobrogei, fosile unice ale coralilor pietrificați în structuri de tip atol.  Dintre frumusețile nebănuite ale Dobrogei putem enumera și numeroasele construcții aparținând populației turco-tătare din lunga perioadă medievală și modernă când Dobrogea era o provincie otomană. Putem enumera aici moscheile cu frumoasele lor minarete dar și acele mici forturi militare de tip palancă/tabie, care apar de-a lungul malului dunărean sau a principalelor rute comerciale ( Isaccea). Enumerarea ar putea continua cu alte și alte minuni ale Dobrogei, dar ar depăși cu mult spațiul alocat acestui articol.

Ne rămâne doar să tragem concluzia că Dobrogea este și altceva decât litoralul și Delta Dunării și vă adresăm îndemnul de a vizita eterna și fascinanta Dobrogea. Nu veți regreta.

Cheile Dobrogei

Citește și  Cheile Turzii - cheile alpinismului românesc

Cheile Dobrogei

Citește și  Bucurie, aventură și culoare în Cheile Râmețului

Abriuri la Cheile Dobrogei

Relief ruiniform de tip „babe” la Cheile Dobrogei

Citește și  Mălăiești ca-n povești - Trasee spre și dinspre Cabana Mălăiești

Cățărare alpină la Cheile Dobrogei

Una dintre numeroasle peșteri de la Gura Dobrogei.

Mănăstirea Sf. Dionisie de la Gura Dobrogei.

Turism ecologic în Delta Dunării

Brațul Sf. Gheorghe

Plaja de la Sf. Gheorghe

Brațul Sulina

Brațul și orașul Sulina, cel mai estic din țară

Farul Comisiei Europene a Dunării din Sulina.

Mormântul piratului grec Ghiorghios Kontoguris din Cimitirul Cosmopolit din Sulina

Plaja din Sulina

Cai de pe Grindul Letea

Canalul Litcov

Canalul Caraorman

Păsări în Delta Dunării

Pelicani comuni

Lebădă

Dealul Beștepe, ultimele înălțimi ale Dealurilor Tulcei, vizibil din Deltă

Faleza de la Capul Dolojman, separă Laguna Razim de Laguna Golovița

Gura Portiței

Cormoram mare la Gura Portiței

Pescăruș la Gura Portiței

Meduză la Gura Portiței

Faună marină cu aspect tropical la Gura Portiței

Insula Popina de pe Laguna Razim, cu statut de rezervație naturală.

Ruine greco-romano-bizantine la Orgame/Argamum - Capul Dolojman.

Faleza calcaroasă de la Capul Dolojman.

Histria - situată pe malul Lagunei Sinoe

Histria

Cetatea Capidava de pe limesul dunărean

Cetatea Capidava

Ruinele Cetății Troesmis de la Iglița-Turcoaia

Brațul Măcin al Dunării lângă Ruinele Cetății Troesmis

Ruinele Cetății Noviodunum de lângă Isaccea.

Cetatea Noviodunum era construită lângă un vechi vad al Dunării

Vadul Dunării de la Isaccea dintre România și Ucraina.

Edificiul care adăpostește ruinele Bazilica paleocreştină Niculiţel.

Bazilica paleocreştină Niculiţel

Cripta martirilor creștini Zotikos, Attalos, Kamasis şi Philippos de la Niculițel.

Ruinele Cetății Aegyssus de la Tulcea.

Orașul Tulcea văzut de pe Dealul Monumentului.

Ruinele Cetății Proslavița (Prislav) de la Nufăru.

Dunărea văzută de pe promontoriul de la Nufăru.

Ruinele Cetății Halmyris

Tremele de la Halmyris

Halmyris, construită pe malul Dunării, la 3 km de țărmul mării este acum la 2 km de Dunăre și la 35 km de țărmul mării.

Popândău la Cetatea Halmyris.

Ruinele marii Cetăți Libida (Ibida) de la Slava Rusă.

Calcar fosilifer de la Cetatea Ibida.

Săpături arheologice moderne la Cetatea Ibida

Cetatea medievală bizntino-genoveză Enisala.

Enisala și Pădurea Babadagului

Lacul Babadag și Cetatea Enisala.

Moscheea „Esmahan Sultan” din Mangalia.

Moscheea Ali-Gazi Pașa din Babadag.

Răsăriturile de aur la Marea Neagră.

Răsăriturile de aur la Marea Neagră.

Citește și  Magia unui răsărit de Soare la peste 2500 m

Farul Genovez de la Mangalia

Răsărit de Soare la Mangalia.

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur Munții Măcinului și frumusețile din jur, cu  MN24 - Harta de drumeție a Munţilor MĂCIN

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar