La pas prin poienile Bihorului nordic

Din Poiana Călineasa în Poiana Ponor printre colibele și dolinele unei lumi fantastice.
Padiș

În acest articol vă propunem o drumeție pe un traseu din zona Padiș. Traseul ales pornește din cea mai reprezentativă așezare temporară din Apuseni - Poiana Călineasa - și străbate cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Someșului Cald și Arieșului Mare. Traseul vă dezvăluie frumusețea pădurilor și a pajiștilor cu brândușe din Poiana Băliceana, Șesul Gârzii, Platoul Padiș, Poiana Glăvoi și spectaculoasa Poiană Ponor. Este un traseu care, parcurs în ambele sensuri, are o lungime de aproximativ 25 km, cu o diferență de nivel totală de 1000 m, fără a avea dificultăți tehnice deosebite. Parcurgerea lui vă este călăuzită de câteva marcaje turistice:

Bandă Albastră: Poiana Călineasa – Cabana Padiș;

Punct Galben și Punct Albastru: Cabana Padiș – Poiana Glăvoi;

Nemarcat: Canton Glăvoi – Poiana Ponor (15 minute);

Punct Galben și Punct Albastru: Poiana Ponor – Cabana Padiș.

Cu puțină inspirație și atenție puteți improviza variate rute care să vă ducă prin cotloanele poienilor, printre frumoasele doline și adăposturi pastorale, lăsându-vă încântați de intimitatea și pitorescul locurilor. Vă puteți abate de la traseu și să urcați la Vârful Biserica Moțului de unde puteți admira Platoul Padiș până departe spre Culmea Cârligatele. Înainte de a pleca la drum este bine să cunoaștem câteva aspecte generale legate de Munții Bihor în general și despre Platoul carstic Padiș-Scărișoara în particular.

Acces auto spre Poiana Călineasa: prin Cheile Ordâncușei sau prin Satul Ghețar

Biserica din Poiana Călineasa

Munții Bihor – cadru geografic

Munții Bihor formează cea mai înaltă grupă a Munților Apuseni. Ei ocupă o poziție centrală în cadrul acestor munți și ating altitudinea maximă, de 1849 m, în Vârful Bihor (Cucurbăta Mare). Munții Bihor sunt împărțiți de Valea Arieșului Mare în două compartimente: Bihorul sudic – la sud de Arieșul Mare și Bihorul nordic – la nord de acest râu.

Vf. Bihor văzut disnpre Poiana Călineasa

Citește și Munții Bihor - Apusenii la cel mai înalt nivel

Vf. Cucurbăta Mică văzut dinspre Poiana Călineasa

Citește și Spre Cucurbăta Mică – vârful spectaculos cu eoliene

Platoul Padiș - Prezentare geografică

Platoul Padiș reprezintă diviziunea nordică a Munților Bihor. Prin complexitatea carstică, care depășește strict limitele Platoului Padiș, acești munți pot fi denumiți, după unii geografi, Munții Padiș-Scărișoara. Această diviziune montană reprezintă una dintre cele mai atractive destinații turistice din Munții Apuseni. Zona este compusă din: Bazinul închis Padiș - Cetățile Ponorului, Cheile Someșului Cald – Poiana Vărășoaia - Poiana Cuciulata, Cheile Galbenei - Poiana sau Râtul Florilor, Izvorul sau Obârșia Văii Boga, iar spre sud sistemul carstic Gârda Seacă – Ocoale – Gârdișoara. Datorită importanței turistice și științifice a acestor munți, în cadrul lor există numeroase monumente ale naturii sau rezervații științifice. Toate atracțiile sale sunt cuprinse în cadrul Parcului Natural Apuseni. Platoul carstic Padiș-Scărișoara este reprezentat de platforme carstice cu altitudini de 1100-1250 m și culmi calcaroase care urcă la peste 1 400 m. Prin altitudini, geomorfologie și litologie, platforma carstică Padiș-Scărișoara, se diferențiază clar de unitățile învecinate: masivele înalte ale Munților Apuseni: Munții Bihor, Munții Vlădeasa și Muntele Mare. O altă trăsătură distinctă a acestor munți o reprezintă dezorganizarea hidrografiei, datorită captărilor subterane. Hidrografia de suprafață beneficiază de un aport suplimentar de debit, prin numeroasele exurgențe. Platoul carstic Padiș-Scărișoara este cel mai complex sistem carstic al României. În cadrul său se remarcă Sistemul Cetăților Ponorului, denumit "Everestul carstului romanesc".

Limitele:  limita nordică este formată de văile opuse ale Crișului Pietros și Someșului Cald, continuat cu sectorul superior al Văii Răchițele. Limita sudică este formată de văile opuse ale Crişului Băiţei spre vest şi Arieşului Mare spre est ( le desparte Şaua Vârtop - 1 140 m). Limita vestică este formată de Depresiunea Beiuşului. Limita estică urmează aliniamentul: Şaua Ursoaia - Valea Călineasa - Pârâul Bătrâna.

Citește și Minunile Apusenilor - Platoul Padiș

Zona Cabanei Padiș văzută de pe Vf. Biserica Moțului

Vedere de pe Vf. Biserica Moțului

Motivele pentru care îți recomandăm să vizitezi Platoul Padiș-Scărișoara sunt multiple. Aici se găsește cel mai spectaculos relief carstic din Munții Carpați, cu toată gama de forme. Diversitatea, amplitudinea și extinderea reliefului carstic din această zonă face ca o vizită în Padiș-Scărișoara să fie o autentică lecție de geografie. Vei putea vedea câteva superlative ale carstului autohton, dar și ale formelor de locuire ale acestor munți:

 

  • Cel mai mai larg portal de peșteră din România, cel al Peșterii Coiba Mare;
  • Cel mai înalt portal de peșteră din România, cel al Cetăților Ponorului;
  • Cele mai adânci doline, cele ale Cetăților Ponorului;
  • Unica polie din România care îndeplinește toate condițiile pentru acest tip de relief, Poiana Ponor;
  • Cel mai mare ghețar subteran din România, cel din Peștera Ghețarului de la Scărișoara;
  • Cea mai mare așezare temporară, cea din Poiana Călineasa.

 

Cu siguranță că această listă poate fi continuată cu multe alte superlative ale zonei Scărițoara-Padiș.

Portalul Peșterii Coiba Mare

Coiba Mare

Coiba Mare

Portalul Peșterii Coiba Mare - iarna

Portalul Cetăților Ponorului.

Zona balcoanelor dolinelor de la Cetățile Ponorului.

Tunel Dolina 3 - Cetățile Ponorului

Zona balcoanelor dolinelor de la Cetățile Ponorului.

Dolina de la Peștera Ghețarului de la Scărișoara

Peștera Ghețarului de la Scărișoara

Peștera Ghețarului de la Scărișoara

Lacul temporar din Poiana Ponor.

Poiana Călineasa

Citește și Poiana Călineasa - la pas printre colibele de vară ale moților

Traseul Poiana Călineasa – Cabana Padiș – Poiana Glăvoi – Poiana Ponor și retur.

 

Traseul pornește de la capătul asfaltului, din parcarea de lângă biserica din Poiana Călineasa. Un bun loc de belvedere atât spre sud, spre vârfurile Cucurbăta Mare, Cucurbăta Mică și Găina, cât și spre nord, spre Masivul Vlădeasa. Poteca pornește de la bisericuță spre vest și șerpuiește printre colibele moților din Poiana Călineasa. Coboară într-o mică vale, treversează un mic picior de deal și apoi urcă apoi agale spre înșeuarea dintre dintre Vf. Bătrâna (1579 m) și Vf. Capul Blagului (1508 m). Din înșeuare poteca coboară ușor într-o vale de doline și urcă spre un alt deal unde se găsește Avenul din Bătrâna. Din acest punct se pot vedea deja vârfurile Padișului ( Biserica Moțului, Piatra Boghi, Vărășoaia) și Culmea Cârligatele. De aici poteca coboară spre Izvorul Apa din Piatră, traversează o fâșie de pădure și ajunge în Poiana Băliceana și Șesul Gârzii. În acest loc, Bandă Albastră, pe care am venit din Poiana Călineasa, întâlnește Triunghiul Albastru,  care vine din satul Ghețar și merge mai departe spre Cabana Padiș. Poteca merge mai departe spre vest, trece pe lângă două adăposturi pastorale și ajunge în urcare ușoară la capătul drumului asfaltat DJ763 Sudrigiu-Padiș. În dreptul Cabanei Padiș poteca cotește la stânga 90 de grade la stânga și înaintează printre gospodăriile din Șesul Padișului pe lângă Valea Gârjoaba. Acestă vale se pierde prin sorburi, împreună cu alte văi din zonă și alimentează subteran Izbucul Ponor. Poteca „croșetează” printre doline și uvale, prin poieni și zone împădurite, ghidată fiind de marcajele Punct Galben și Punct Albastru  ale circuitelor Cetatile Ponorului și Galbenei până în Poiana Glăvoi (La Grajduri). În Glăvoi se poate servi o plăcintă la punctele comerciale și se poate reîmprospăta rezerva de apă. Din Poiana Glăvoi, pe lângă Cantonul Glăvoi, mergând pe o potecă nemarcată spre SE, se poate ajunge în 15 minute în pitoreasca Poiană Ponor. Dacă aveți norocul să fie în perioada de primăvară în care lacul temporar nu s-a retras încă, bucuria va fi și mai mare. În Poiană veți reîntâlni marcajele de circuit Punct Galben și Punct Albastru, părăsite în Poiana Glăvoi, pe care, mergând spre NE, vă veți putea întoarce prin Poiana Rotundă la Cabana Padiș.

 

Biserica din Poiana Călineasa

Bihorul sudic văzut din Poiana Călineasa

Citește și Munții Bihor – început de iarnă pe acoperișul Apusenilor

Masivul Vlădeasa văzut din Poiana Călineasa

Citește și Masivul Vlădeasa – bastionul nordic al Apusenilor

Vf. Geamăna văzut din zona Poiana Călineasa

La pas prin Poiana Călineasa

Poiana Călineasa și Vf. Capul Blagului

Adăposturi din Poiana Călineasa

Poiana Călineasa

Poiana Călineasa

Vedere spre Padiș - Culmea Cârligatele

Poiana Băliceana

Culmea Cârligatele văzută dinspre Poiana Băliceana

Citește și Drumul alb din Padiș spre Rezervația Vârful Cârligate

Brândușe de primăvară

Zona Platoului Padiș

Marcajele Punct Galben și Punct Albastru care ne conduc spre Poiana Glăvoi

Spre Poiana Glăvoi pe Punct Galben și Punct Albastru

Poienile spre Glăvoi

Locul în care se despart/unesc circuitele Punct Galben și Punct Albastru

Poiana Glăvoi

Cantonul Glăvoi

Glăvoi

Din Glăvoi spre Poiana Ponor

Poiana Ponor

Poiana Ponor fără lacul temporar.

Poiana Ponor cu lacul temporar

Poiana Ponor și Râul Ponor.

Traversând Râul Ponor spre Poiana Rotundă pe Punct Galben și Punct Albastru

Intersecția Punct Galben și Punct Albastru cu Cruce Galbenă

Urcând spre Vf. Biserica Moțului

Vedere spre Platoul Padiș se sub Vf. Biserica Moțului

Vedere de pe Vf. Biserica Moțului

Înapoi spre Poiana Călineasa, cu Vf. Bătrâna în fundal

Vf. Măgura Vânătă

Vedere spre Padiș - Cârligatele

Joncțiunea Bandă Albastră - Triunghiul Albastru

Vedere spre Bihor-Găina

Citește și Muntele Găina - muntele cu legende și tradiții populare

Verde crud de mai

Popas de fotografiere

Poiana Călineasa

Poiana Călineasa

Locul de start/sosire din Poiana Călineasa

Poiana Călineasa

Poiana Călineasa și Vf. Bihor

Alte trasee din Padiș

Punct Albastru: Circuitul Cetatile Ponorului: Cabana Padis - Poiana Ponor - Drum Forestier Scarita - Cabana Cetatile Ponorului - Catatile Ponorului - La Grajduri - Cabana Padis; marcaj: PA; durata: 5-6 ore,

Punct Galben: Circuitul Galbenei: Cabana Padis - Poiana Ponor- Drumul Forestier Scarita - Cabana Cetatile Ponorului - Avenul Bortig - Izbucul Galbanei - Cheile Galbenei - Poiana Florilor - Focul Viu - Piatra Galbenei - La Grajduri - Cabana Padis; marcaj: PG; durata: 9- 10 ore.

Cruce Galbenă: Complex turistic Padiş - Platoul Carstic Lumea Pierdută;

Cruce Albastră: Complex turistic Padiş - sat Pietroasa

Triunghi Roșu: Complex turistic Padiş - Cabana Cetăţile Ponorului;

Triunghi Galben: Complex turistic Padiş - Măgura Vânătă - Şaua Vărăşoaia;

Bandă Galbenă: Complex turistic Padiş - intersecţie cu traseul 5 PG

Punct Roșu: Circuitul Cetăţilor Rădesei;

Punct Roșu Dublu: Peştera Padiş - Vf. Piatra Boghii;

Punct Roșu: Şesul Padiş - Peştera Şura Boghii;

Punct Albastru: Traseul de vizitare Izbucul Ponor;

Punct Galben: Poiana La Grajduri (Glăvoi) - intersecţie cu traseul 5 PG;

Punct Galben Dublu: Traseul de vizitare Pietrele Galbenei;

Punct Galben Dublu: Traseul de vizitare Peştera Zăpodie;

Punct Galben Dublu: Punct Galben Dublu;

Punct Galben Dublu: Avenul Borţig - Pietrele Galbenei.

Alte frumuseți din zona platformei carstice Padiș-Scărișoara

Lacuri carstice temporare din Platoul Padiș

Vf. Biserica Moțului

Cascada Evantai din Cheile Galbenei

Izbucul Galbenei

Avenul Borțig

Satul Ghețari

Izbucul Tăuz

În încheierea articolului putem spune că Padișul este un spațiu geografic al diversității și al plimbărilor fără un mare grad de dificultate. Este accesibil tuturor categoriilor de turiști și nu îți dă răgazul să te plictisești.

Dacă ți-a plăcut articolul și ți-a deschis apetitul de drumeție în zona Platoului carstic Scărițoara-Padiș, nu uita să îți iei cu tine MN17 - Harta de drumeție a Munţilor BIHOR - PLATOUL PADIȘ

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.